Arhive etichetă: pădurile din românia

Schweighofer își vinde pădurile din România către grupul suedez GreenGold

Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, aflat însă în ultima perioadă sub presiune după ce mai multe rețele de bricolaj au anunțat că nu mai cumpără produse ale sale și subiect în 2015 al unor dispute politice în care a fost implicat și președintele Klaus Iohannis, își vinde cele peste 14.200 de hectare pe care le deține în România companiei suedeze GreenGold Group, anunță profit.ro

Mai multe informații pe profit.ro

Schweighofer deține o fabrică și în județul Suceava, la Rădăuți

Reclame

,,STOP DELICTELOR SILVICE” – Campanie de prevenire a tăierii ilegale de arbori şi a furtului de arbori

Comunicat de presă
Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA

Fondul forestier al României este într-o scădere continuă, accelerată în ultimii 20 de ani, ajungîndu-se la o suprafaţă împădurită de doar 26% din suprafaţa ţării, faţă de 32% – media din UE. Pădurile au un rol ecologic, de protecţie a mediului, de aceea 50% din pădurile României sunt încadrate în categorii de protecţie a apei, a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. Pădurea joacă adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocate de vânt dar şi în cazul eroziunii provocate de ape. În zonele montane, pădurile au rol de protecţie împotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanşele, stânci ce pot să cadă şi inundaţii. Pădurea realizează şi un climat mai temperat decât cel care există în teren descoperit, cu o temperatură medie mai joasă şi o umiditate mai ridicată.
Deteriorările produse de om asupra naturii, mai ales în ultimul timp, au declanşat alarma asupra pericolului în care se află mediul înconjurător şi au canalizat eforturile în direcţia menţinerii echilibrului natural. Totodată, în menţinerea acestui echilibru, pădurea joacă un rol deosebit. De aceea se impune cunoaşterea şi înţelegerea importanţei fondului forestier precum şi direcţiile prin care sunt urmărite ocrotirea şi apărarea lui.
Fondul forestier ocupă 49,4% din suprafaţa judeţului (422.455 ha), reprezentând cca. 7% din întregul potenţial silvic al României, judeţul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Suprafaţa împădurită totalã a judeţului este de 411.115 ha (cca. 48,1% din suprafaţa totalã a judeţului).
Pe teritoriul judeţului Suceava, potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a, există două parcuri naţionale (Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4701,7 ha, reprezentând 0,55% din suprafaţa totalã a judeţului, din care: 8 rezervaţii forestiere, 5 rezervaţii botanice, 5 rezervaţii geologice, 3 rezervaţii mixte, 1 rezervaţie paleontologică.
Există un total de 38 de ocoale silvice care administrează fondul forestier: de stat -25 (65,79% ) şi particulare-13 (34,21%) – din care doar 5 au sediul pe raza judeţului Suceava, restul de 8 având sediul pe raza judeţului Maramureş şi Bistriţa. Suprafaţă totală administrată de către aceste ocoale silvice este de 435.340 ha din care administrat de: ocoale de stat – 371.276ha (85,28%) şi ocoale particulare – 64.064 ha (14,72%). Pentru 22.824 ha ( 5,24), din suprafaţa totală de 435,340 ha % aflată în proprietatea persoanelor fizice nu există contract în vederea efectuării pazei de către ocoalele silvice.
Suprafaţa de 2.239 ha teren împădurire, aflată pe raza judeţului Suceava, este administrată de Direcţia Silvică Baia Mare (1839ha), Direcţia Silvică Botoşani (314 ha) şi Direcţia Silvică Piatra Neamţ ( 78ha ).
Ocolul de stat cu cea mai mare suprafaţă împădurită este Ocolul Silvic Crucea (27.010 ha), iar cea mai mică suprafaţă o are Ocolul Silvic Adâncata (7211ha).
Ocolul Silvic particular cu cea mai mare suprafaţă este Ocolul Silvic Dorna (15.007ha ), iar cu cea mai mică suprafaţă este Ocolul Silvic Valea Ilei (152 ha), ultimul având sediul pe raza judeţului Bistriţa.
În anul 2010 s-a evidenţiat o reducere semnificativă a comerţului cu material lemnos, pe fondul crizei mondiale, cu care se confruntă şi ţara noastră. Principalii agenţi economici care achiziţionau material lemnos sub formă de cherestea, de pe teritoriul judeţului, şi-au redimensionat fluxul tehnologic, întrucât produsele din lemn în stare finită, nu mai au căutare pe pieţele externe.
Analiza dinamicii infracţionalităţii silvice din ultimele decenii demonstrează atitudinea iresponsabilă cu care au fost trataţi factorii de mediu. Exploatările excesive ale pădurilor, valorificarea intensivă a terenurilor în pantă a fost însoţită de efecte distrugătoare de lungă durată. S-au înregistrat calamităţi şi dezastre naturale.
„În 2008 şi 2010 natura a arătat care este cea mai mare pedeapsă pe care o putem primi noi toţi pentru trauma la care supunem fondul silvic. Trebuie să conştientizăm că fiecare gest necugetat al nostru este perceput de către ecosistem şi se constituie într-un bumerang cu efect catastrofal. Tot cee ce trebuie să facem este să păstrăm o avuţie ancestrală. Să o lăsăm să se regenereze şi să ne asigure şi nouă şi copiilor noştri o viaţă sănătoasă. Înainte de a filosofa şi a ne întreba retoric dacă natura are suflet, dacă un arbore simte lovitura mortală a securii, trebuie să respectăm legea – şi legea spune că tăierea fără drept de arbori şi furtul acestora se pedepseşte cu închisoarea. Acest lucru trebuie să îl înţeleagă populaţia, proprietarii sau administratorii de fond silvic, responsabilii societăţilor de prelucrare a materialului lemnos.” – a declarat inspectorul de poliţie Ionuţ Epureanu – coordonatorul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii – IPJ Suceava.
Având în vedere toate aceste aspecte precum şi previzionarea unui trend infracţional ascendent în domeniu, în scopul gestionării, monitorizării şi prevenirii acestui fenomen , în perioada martie 2011 – iunie 2011, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava se va derula în cadrul Programului Local de prevenire a infracţionalităţii contra patrimoniului o campanie de prevenire a tăierii ilegale de arborilor din păduri, a furtului de arbori şi a faptelor ilegale asociate din circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos. Publicul ţintă al campaniei este reprezentat de două categorii distincte de persoane : persoane predispuse la savârşirea infracţiunilor de tăiere ilegală şi furt de arbori dar şi proprietarii de fond forestier sau persoanele însărcinate cu administrarea şi exploatarea fondului silvic (directori şi administratori de ocoale silvice şi angajaţi ai acestora, personal al administraţiei locale, etc.).
Scopul campaniei este creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la pericolul pe termen mediu şi lung reprezentat de infracţionalitatea silvică precum şi cu privire la răspunderea juridică implicată de acest segment de criminalitate. Campania va fi implementată în special în mediul rural arondat zonelor: Suceava (Adâncata, Mitoc, Pătrăuţi, Ilişeşti, Ciprian Porumbescu, Fălticeni (Slatina, Mălini, Râşca), Gura Humorului, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Solca, Frasin şi Broşteni.
Campania va cuprinde activităţi de informare prin intermediul canalelor media (presa scrisă, posturi locale şi regionale de televiziune, site-uri media electronice, ecrane şi afişaj stradal, sisteme Tv. Cu circuit închis, canale proprii ale operatorilor de televiziune prin cablu, etc.) fiind urmărită, în principal, sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica reprezentată de consecinţele pe termen mediu şi lung ale tăierilor ilegale şi furturilor de arbori.
De asemenea vor fi derularea activităţi de informare cu caracter preventiv adresate direct grupului ţintă : întâlniri directe organizate de poliţişti cu populaţia din zonele de implementare a campaniei (vizează transmiterea mesajului în mod direct către publicul ţintă) şi întâlniri organizate cu proprietarii de fond forestier sau persoanele însărcinate cu administrarea şi exploatarea fondului silvic (directori şi administratori de ocoale silvice şi angajaţi ai acestora, personal al administraţiei locale, etc.).
În cadrul campaniei, cu sprijinul partenerilor media vor fi realizate spoturi video şi reportaje anchetă în vederea atingerii scopului şi obiectivelor campaniei.