Iulie

Nicio săptămână fără alunecări de teren şi restricţii în furnizarea apei potabile
Săptămâna a debutat cu inventarierea problemelor generate sistemului de canalizare de ploile torenţiale. După toată desfăşurarea de şantier de săptămâna trecută, din zona obor – cimitirul evreiesc, ploile torenţiale, de vineri seara care au continuat până târziu în noaptea de sâmbătă, au accentuat fenomenul alunecărilor de teren pe versantul din stânga Pârâului Târgului şi, totodată, au afectat lucrările începute pentru refacerea canalizării. Noul canal de vizitare construit vineri nu a rezistat în faţa forţei cu care s-a mişcat pământul. Din fericire tuburile recent înlocuite au rezistat de această dată, dar au fost deplasate unul faţă de celălat, necesitând o nouă intervenţie pentru repunerea pe poziţii. Acum se caută o nouă soluţie care pe termen scurt să nu mai afecteze reţeaua de scurgere. Această lucrare face parte din planul de măsuri urgente stabilite de către o comisie comună a autorităţilor judeţene şi locale, pe viitor urmând a se găsi încă 3 miliarde pentru lucrări de consolidare a zonei. Membrii comandamentului local pentru situaţii de urgenţă a fost într-o alertă permanentă, şi au patrulat între punctele fierbinţi în care oricând se puteau produce nenorociri. Vineri, la numai câteva ore după ce au repus în funcţiune staţia de captare Baia, apele au venit din nou învolburate iar pompele de adâncime s-au înnecat cu mâlul adus de Moldova din zona de munte. Abia luni angajaţii Agenţiei locale ACET au repus în funcţiune – la capacitate maximă -, staţia de alimentare cu apă, iar liniile telefonice ale operatorului şi ale primăriei au fost eliberate.

Dar calul ce v-a făcut ?
De aproape cinci ani, apa potabilă furnizată fălticenenilor este subiectul unor discuţii interminabile, legate de calitate, preţ, continuitatea în alimentarea oraşului şi multe altele. În acest timp, Serviciul apă – canal – epurare a trecut de la un operator la altul, fiecare promiţând că, în cele din urmă, le vor oferi servicii de calitate beneficiarilor. În loc de beneficii, plimbarea sistemului de la unul la altul nu a adus decât nemulţumiri, datorii imense şi o stare de lehamite generală atunci când vine vorba de plata facturilor. La baza hotărârii de a „da” unui operator privat apa municipiului au stat câteva condiţii pe care proprietarul (consiliul local) nu avea cum să le îndeplinească din cauza sărăciei bugetului: reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare, modernizarea staţiei de captare-pompare, modernizarea staţiei de epurare şi, ca rezultat al tuturor acestor investiţii, furnizarea către consumatori a apei potabile la parametrii calitativi ceruţi de normele sanitare. Alegerea nu a fost însă cea mai bună, apa oraşului a trecut în administrarea unui SRL (Comerţul Românesc) iar, în mai puţin de doi ani sistemul „a fost pus pe chituci”. În loc de dotare cu utilaje moderne şi instalaţii performante de captare a apei, sistemul s-a bazat pe cal şi căruţă şi diverse motive pentru a acoperi neputinţa de a face faţă rigorilor care presupun funcţionarea normală a unui sistem care zeci de ani a asigurat fără probleme majore apa în Fălticeni. Silită de numeroasele scandaluri în care era implicată societatea Comerţul Românesc, municipalitatea şi-a luat înapoi „apa” … cu tot cu cele peste 8 miliarde de lei pe care operatorul trebuia să le plătească în contul energiei electrice, datorie pentru care Electrica a sistat la vremea respectivă energia electrică pe sistemul de apă. Doi ani de zile am strâns cureaua, am renunţat la multe lucruri de care oraşul şi fălticenenii aveau nevoie în viaţa lor de zi cu zi, pentru a plăti incompetenţa fostului operator. Cele opt miliarde achitate cu mari eforturi la Electrica puteau fi folosite chiar pentru investiţii absolut necesare sistemului de alimentare cu apă, fără a mai fi nevoiţi să mergem cu miloaga la diverse firme atunci când avem, de exemplu, nevoie de utilaje pentru staţia de captare Baia III. Din umbră, Comerţul Românesc emite doar pretenţii, pentru că, chipurile, au făcut … investiţii, investiţii pe care din nefericire nu le-a văzut nimeni. Aşa se face că luîndui-se jucăria, Comerţul Românesc mai cere şi Primăriei Fălticeni încă şaizeci şi ceva de miliarde de lei. Pretenţiile nu se opresc aici. Când lumea nu ştie cum să facă ca sistemul să revină măcar la parametrii dinainte de concesionare, Comerţul Românesc a trimis şi la Agenţia locală ACET Fălticeni o adresă, prin care îi cere, pe ocolite, să-i restituie puţinele lucruri cu care angajaţii ACET sunt nevoiţi să-şi facă treaba: pipete, pahare Berzelius, tuburi de oxigen, o roabă, un reşou, o butelie şi peste toate calul şi căruţa …pe care chipurile le-au cumpărat de la SC GOSCOM SA odată cu concesionarea activităţii din 2002.

Jandarmii fălticeneni pregătesc jurământul militar în misiuni de salvare
Nici bine nu au intrat pe poarta unităţii de la Fălticeni şi tinerii recruţi au avut parte în ultimele zile de primele misiuni în postura de jandarm. Perioada de acomodare cu viaţa de companie a fost întreruptă de strigătele disperate venite dinspre comuna Arbore. Pentru a 4 a zi consecutivă, jandarmii fălticeneni participă la acţiunile de îndepărtare a efectelor inundaţiilor care au afectat comuna Arbore. Purtătorul de cuvânt al Centrului de Pregătire şi Perfecţionare “Petru Rareş”, căpitan Cătălin Ungureanu ne-a declarat că unitatea va sprijini acţiunile de ajutorare a sinistraţilor atât timp cât va fi nevoie. Marţi dimineaţă jandarmii au descoperit corpul celei de-a 11 a victime a inundaţiilor. În comuna Arbore au fost prezenţi şi ieri 25 de jandarmi, coordonaţi de cadre militare. Nu este pentru prima dată când jandarmii fălticeneni participă la astfel de misiuni, anul trecut ei au participat la misiuni de salvare în mai multe localităţi din judeţul Suceava şi alte localităţii ale ţării. Ce dovadă mai bună de dragoste de ţară pot da în aceste zile premergătoare jurământului militar ? Viaţa în companie merge mai departe cu emoţiile premergătoare înălţătorului moment al depunderii jurământului militar, care se va produce sâmbătă 8 iulie. Când nu sunt în misiune, tinerii jandarmi repetă imnurile militare sau îşi perfecţionează paşii de defilare. Sute de părinţi sunt deja mândri de copiii lor care încă din primele zile de armată au demonstrat că pot fi utili societăţii şi semenilor lor.

Ziua Independentei Statelor Unite ale Americii sărbătorită la Fălticeni
Pe 4 Iulie 1776 s-a semnat Declaratia de Independenta. America şi-a sărbătorit pentru a 230 a oară existenţa.. Evenimentul a fost marcat şi la Fălticeni, de către filiala locală a Fundaţiei “SIMARC” din Washinghton, al cărei preşedinte este profesorul american, originar din Fălticeni – Eliot Sorel. Mannifestările din acest an au fost găzduite de Colegiul Naţional “Nicu Gane” şi au vizat cinci secţiuni: istorică, socială, literară, urbanistică şi muzicală. Preşedintele filialei SIMARC Fălticeni – prof. Virgil Lupu ne-a informat că asistenţa a fost încântată de temele abordate în acest an. SIMARC se implică în evenimente culturale locale încă din anul 2000. Pe secţiunea istorică, s-a făcut trimitere la relaţiile româno-americane în anul revoluţiei 1989. Sub genericul “Un român în america”, asistenţa a vizionat un interviu luat de jurnalistul Gheorghe Verman , profesorului Eliot Sorel. Romancierul american Wiliam Faulkner a fost comemorat de către un grup de studenţi de la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava. Asistenţa a mai fost acaparată cu proiecţia imaginilor reprezentând monumentele Washington-ului şi prezentarea istoricului jazz-ului american.

Tragediile din judeţ au determinat anularea Programului „Zilele Municipiului Fălticeni”
• Primul an din ultimii 15 fără Festivalul Folcloric Naţional „Şezătoarea”
• Pentru zecile de mii de oameni care vor veni la Fălticeni, principala distracţie va fi Bîlciul de Sf. Ilie.

Consiliul Local Fălticeni a aprobat marţi, în şedinţă extraordinară, la iniţiativa primarului Vasile Tofan, cu 13 voturi „pentru” şi 2 „împotrivă”, modificarea Programului „Zilele Municipiului Fălticeni”. Conceput în varianta iniţială pe intervalul 17-22 iulie, programul era structurat pe următoarele acţiuni şi evenimente: Concursul de Artă Plastică “Ion Irimescu”; expoziţia foto/video “Montblanc”; “Nunta de Aur” – celebrarea cuplurilor la 50 de ani de convieţuire; premierea elevilor olimpici; lansarea Albumului “Ion Grigore”, autor Valentin Ciucă (sub rezerva ieşirii de sub tipar); “Despre Sf. Ilie” – masă rotundă; Festivalul Folcloric Naţional “Şezătoarea Copiilor”, ediţia a doua; Slujba ecumenică de celebrare de Sf. Ilie cu procesiune; aducerea Icoanei făcătoare de minuni de la Dervent şi a Moaştelor Sf. Andrei; Concert muzică religioasă (Corul Arhiepiscopiei Tomisului); Caricatură-happening – Maestrul PIM; Gala Festivalului Folcloric Naţional “Şezătoarea” (Lăutarii lui Botgros, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Cristina Gheorghiu); Concerte Ana Lesko, Hora, K1, Heaven, Akcent, K1, IRIS (în organizarea deputatului Romică Andreica); Focuri de artificii; Anul Mozart – Muzică de cameră, lansare de carte; Sadoveanu şi prietenii – Topârceanu – recital de poezie, chitară clasică, lansare CD album fotografic “Fălticeni”; două expoziţii sub egida Complexului Muzeal al Bucovinei.
Potrivit modificării aprobate de Consiliul local, din varianta iniţială a “Programului Zilele Municipiului Fălticeni” au rămas să se desfăşoare, în intervalul 19-20 iulie, următoarele evenimente: “Nunta de Aur”, procesiunea ecumenică de Sf. Ilie şi Sfintele slujbe de primire şi închinare la Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi Sfintele Moaşte ale Sf. Andrei şi ale Sf. Martiri dobrogeni, concertul grupului psaltic “Armonia” al Arhiepisopiei Tomisului şi Concursul Naţional de Artă Platică “Ion Irimescu”, ediţia a IV-a, cu participarea unor tineri artişti din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Oradea. Consiliul local a mai hotărât alocarea sumei de 30.000 de lei din sponsorizarile dedicate Zilelor…, cu acordul prealabil al sponsorilor, cu titlu de ajutoare pentru sinistraţii din comuna Arbore.
Modificarea programului a fost decisă pe fondul dezastrelor provocate în judeţ, zilele trecute, de revărsarea apelor, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, şi în contextul mai larg al regimului termic catastrofic al acestui an, care a dus la pagube materiale masive şi la dereglarea pe termen nedefinit a sistemului de apă potabilă al municipiului Fălticeni. S-a considerat astfel că municipalitatea trebuie să manifeste decenţă atât faţă de comunităţile din judeţ lovite de soartă cât şi faţă de concetăţeni.
„Modificarea programul sărbătorii tradiţionale a fălticenenilor a fost şi este o piatră de încercare pentru primărie. „Şezătoarea”, eveniment emblematic pentru 20 iulie, îşi întrerupe seria de 14 ani de încântare a iubitorilor tradiţiei populare. „Şezătoarea copiilor”, lansată cu succes anul trecut, mai aşteaptă un an pentru a deveni notorie la nivel naţional. Tinerii vor fi decepţionaţi că nu au şansa de a-i vedea pe viu pe idolii lor, Akcent sau Iris. Au fost şi sunt, în comunitate, voci şi păreri pro şi contra acestei schimbări. La o extremă, argumentul că la traiul zilnic, aşa cum este acesta, singura bucurie a fălticeneanului peste an sunt sărbătorile de Sf. Ilie. La cealaltă extremă, argumentul că, în această perioadă, întreg judeţul o ţine tot într-un chef şi întrebarea, pe fondul dezastrelor naturale, dacă sunt motive reale de sărbătorire. Solicit cetăţenilor, sponsorilor şi partenerilor să înţeleagă contextul acestei perioade, al acestui an plin de încercări. Primăria mizează totodată pe faptul că sponsorii, cărora li se va trimite scrisori de mulţumire şi de lămurire a situaţiei, vor accepta ca o parte din banii pe care i-au oferit să-şi urmeze cursul firesc, de finanţare a acţiunilor care au rămas în program, altă parte să meargă la familiile sinistrate de la Arbore. Timpul le va aşeza pe toate, cu alte reuniri la marile sărbători ale Fălticeniului, în circumstanţe mai favorabile”, ne-a declarat primarul Vasile Tofan.

Bâlciul fălticenean împlineşte 192 de ani
Luni după amiază au sosit primele utilaje ale Bâlciului de Sfântul Ilie. Potrivit tradiţiei ultimilor ani, şi în această vară, iujul cel mare, paraşutele, maşinutele şi toate minunile care-i animă pe copii vor fi amplasate pe platforma de lângă gară. Curiozitatea va fi mare în următoarele zece zile aşa că părinţii ar face bine să-şi supravegheze copiii când îi duc la bâlci sau să evite să-i lase să se deplaseze singuri la locul de distracţie. Spunem asta, deoarece ultimii ani de bâlci au avut parte de evenimente tragice, cu morţi şi răniţi în rândul tinerilor.
Pentru fălticenenii de astăzi, bâlciul anual organizat în luna iulie în preajma sărbătorii Sfântului Ilie este o perioadă în care se pot întâlni cu prietenii într-un cadru destins, în umbra problemelor cotidiene. Cei mai câştigaţi în aceste momente sunt, pe lângă ambulanţii întâlniţi la fiecare pas, copiii. Parinţii le cumpără vată pe băţ, fluieraşe, hopa – mitică, mingi cu rumegus şi elastic, piepteni, ochelari de soare şi mărgele, jucării gonflabile. Toate interdicţiile din timpul anului se uită acum în ceea ce-i priveşte, pentru că oricit de sărac ar fi fălticeneanul, inima nu îl lasă să-i interzică odraslei sale bucuria de a păstra o mică amintire a vizitei în bâlci.
Puţini sunt însă cei care-şi mai aduc aminte de ceea ce a reprezentat pentru vechiul Falticeni iarmarocul. La fel de puţini sunt şi cei care ştiu că acum 190 de ani, ceea ce pentru populaţia de acum reprezintă o simplă distracţie, bâlciul din Fălticeni era unul din cele mai infloritoare în Orient şi se bucura de o mare consideraţie pe lângă casele comerciale din Europa.
Pentru mijlocul secolului trecut, iarmarocul de la Fălticeni a avut un loc însemnat nu numai în viaţa economică a ţării, ci şi a continentului european, fiind unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei, după cel de la Leipzig.
În lupta pentru emancipare a târgoveţilor, iarmarocul fălticenean a venit în sprijinul activităţilor economice din zonă şi a locuitorilor care simţeau că îşi pierd rostul pe lume. Trei moşieri, logofătul Tudorache Ciurea, banul Ştefan Başotă si Tudor Mustaţă, pe rând au încercat prin procese ce au durat patruzeci de ani să devină stăpâni ai târgului Falticeni. În timpul acestor procese ajunse pentru a fi judecate de insuşi domnitorul Scarlat Vodă Calimah, a fost emis un hrisov, la data de 10 septembrie 1814. Recunoaşterea drepturilor asupra moşiei sale şi a unei parţi din târg pentru Tudor Mustaţă a coincis cu noi reglementari privind dările datorate de târgoveţi şi în final cu o noutate absolută: „Deosebit hotărăsc domnia mea ca sa se facă şi patru adunări de iarmaroace pe an la acest târg, la Sfintul Prooroc Ilie, 20 iulie, la Sfintul Dumitru, octomvrie 26, la Miezul Păresimii şi la Sfintul Gheorghe, aprilie 23”.
Ulterior, deşi următorii domnitori au întărit aşezarea iarmaroacelor – care îşi aveau obârşia în obiceiurile localnicilor – până la urmă a rămas un singur iarmaroc, cel de la 20 iulie, punctul central al vieţii Falticeniului.
Cunoscut ca un al doilea Galaţi, „portul uscat al Moldovei”, în repetate rânduri, ca urmare a veniturilor pe care le aduna, iarmarocul a fost încercat a fi mutat la frontiera nordică a Moldovei, la Mihaileni. Iniţiativa lui Mihail vodă Sturdza a căzut în cele din urma din cauza opoziţiei negustorilor. Carturarul moldovean G. Melidon aprecia în anul 1855 cu prilejul iarmarocului: „Un iarmaroc cel mai mare din ambele noastre principate române, numit al Sf. Ilie şi care ţine în tot anul mai bine de 20 de zile, înlesneşte tranzacţiile comerciale ale neguţitorilor de diferite naţii cu Moldova. Iarmarocul acesta e unul din cele mai înfloritoare în Orient, lumea aleargă la el din cele mai departate locuri. Insemnatatea lui se bucură de o mare consideraţie lângă casele comerciale din Europa şi toate acţiile şi daraverile cele mai însemnătoare nu poartă altă dată sau alt termin decât iarmarocul Sf. Ilie. Afară de acestea, interesele materiale şi morale sunt necalculate şi merg tot sporind. Asa, de exemplu, valoarea marfurilor creşte succesiv în sumă. Apoi iarmarocul înfăţişează o legătură principală a intereselor comerciale a ţării cu o mare din Europa centrală. Aici vin ele a se contopi în o generalitate ce face din Principate una din cele mai întâi chestii de interese pentru Occident”.
La 1841, oaia cu miel se vindea cu un leu. Menţionăm că în anul 1855, cu ocazia iarmarocului, s-a desfăşurat pentru prima dată comerţul de librărie. Iarmarocul aducea cu sine o viaţă agitată, zgomotoasă, plină de contraste şi o bogăţie înşelătoare. Nu numai proprietarii târgului ci şi bezmănarii (gazdele de ocazie de astăzi – n.r.) trăgeau foloase prin existenţa iarmarocului. Negustorii străini dădeau bezmănarilor pentru câteva zile de târg între 150 şi 200 de lei chirie.
Prin hrisovul emis la data de 29 martie 1826, stăpânul târgului primea de la negustorii străini câte 40 de bani pe toată taraba aşezată cu marfa la uliţă iar de la cei care veneau la zilele de târg obişnuite numai 20 de bani pe toată întinderea ce urmareau a o ocupa cu marfa lor.
În 1837 obştia oraşului interesată să răscumpere o parte din târg ce aparţinea spătarului Mihalache Cantacuzino a fixat obiectele care puteau fi supuse la plata de „poşlină pentru inchipuirea capitalului necesar rascumpărării târgului” în sumă de 3.500 lei pe an. Interesant este de urmărit socoteala unui asemenea iarmaroc cum ar fi cel din 1841, antreprenor fiind Căminarul Ioniţă Grigoriu (Văsescu). In total 2941 lei pe urmatoarele taxe: 550 lei – pincu pe venitul trăsurilor; 660 lei – drumurile şi mortosapia; 237 lei – pe vin şi rachiu; 100 lei pe marunţişuri; 348 lei pe dugheni; 150 lei – pe şandramale; 1002 lei – colibe şi 93 lei pentru 20 comedii şi 75 scânduri.
Ce se putea cumpăra în acele vremuri şi cu cât. Boii de jug se vindeau cu 10 lei iar cei mai buni cu 12-15 lei. Vaca se vindea cu 6 lei. Calul de trei ani cu 8-10 lei, cel bun de călărie 20 lei, calul ales cu 25 de lei iar calul boieresc de rasă cu 40 de lei. In fine, oaia cu miel se vindea cu 1 leu. Negustori de pretutindeni, cu mărfuri care mai de care abundau într-o piaţă cu o întindere de mai mulţi kilometri. Din Moldova se adunau vite şi oi, cereale şi cherestea, mărfuri care erau schimbate cu cele aduse de braşoveni sau cu cele venite de la Leipzig, şalurile de Freiburg, zahărul de Breslau sau vasele de bucătărie şi produsele din Lemberg şi Karlsbad.

14 accidente de circulaţie grave, soldate cu 8 morţi şi 8 răniţi grav
După două zile de căutări, lucrătorii Formaţiunii de Poliţie Rutieră Fălticeni sprijiniţi de ofiţeri din cadrul Serviciului de Poliţie Rutieră Suceava, l-au identificat pe conducătorul auto care, duminică, a accidentat o bătrână de 78 de ani din Baia, după care a părăsit locul accidentului. Este vorba de un tânăr de 28 de an, consătean de-al victimei, care le-a declarat poliţiştilor că în primă fază nu şi-a dat seama că a accidentat o persoană când a efectuat manevra de mers înapoi cu un autoturism. După ce a aflat de accident a vrut să se prezinte personal la Poliţie, dar oamenii legii i-au luat-o înainte. Dosarul penal se află în cercetare la Poliţia Fălticeni. În primele 6 luni ale anului 2006, în sectorul de competenţă al Formaţiunii de Poliţie Rutieră Fălticeni s-au înregistrat 14 accidente de circulaţie grave, soldate cu 8 morţi şi 8 răniţi grav. Numărul accidentelor grave este acelaşi cu cel înregistrat în aceiaşi perioadă, anul trecut, numai că în 2005 s-au înregistrat 11 morţi şi 9 răniţi grav. De la începutul lui 2006, lucrătorii poliţiei rutiere au aplicat 3668 de sancţiuni contravenţionale. Au fost reţinute 30 de permise de conducere şi 18 certificate de înmatriculare, şi au fost constatate 36 de infracţiuni. Şeful Formaţiunii de Poliţie Rutieră Fălticeni, inspector Iulian Radu s-a arătat îngrijorat de numărul mare al tamponărilor produse în ultima vreme pe străzile din municipiu. Media lunară de 20 de tamponări a fost depăşită, dublându-se practic în luna iunie. În 70% din cazuri, tamponările se produc pentru că şoferii nu respectă distanţa legală de deplasare. Dacă pânâ acum poliţiştii aveau mari bătăi de cap cu scuterele, din această săptămână mai au o problemă … câteva ATV – uri care se plimbă ca-n codru pe străzile oraşului iar proprietarii le parchează pe unde apucă.

Se surpă drumul spre cimitir
Începând de marţi seara a fost înreruptă circulaţia rutieră pe str. Plutonier Ghiniţă. În urma lucrărilor de modernizare a staţiei PECO Petrom, terenul de sub stradă a alunecat existând pericolul ca infrastructura rutieră să cedeze sub greutatea automobilelor. Abia după 16 ore, specialiştii Direcţiei Tehnice a Primăriei Fălticeni şi lucrătorii Poliţiei Rutiere au căzut de acord să permită circulaţia pe un singur fir a autoturismelor de până la 3,5 kilograme, fiind impuse în acelaşi timp şi restricţii de viteză. Restul maşinilor au acces spre zona Baia şi Gura Humorului de pe drumul European 85, după un ocol de câţiva kilometri. Surparea terenului de sub carosabil s-a produs după ce muncitorii care efectuează lucrările de modernizare au ajuns la adâncimea de 6 metri la mai puţin de doi metri de carosabil. Constructorul spune că a respectat proiectul şi toate avizele obţinute şi că va remedia ceea ce s-a distrus. Strada Plutonier Ghiniţă este singura cale de acces, dispre oraş, spre Cimitirul “Grădini”. Primarul oraşului ne-a declarat că nu crede că lucrurile ar putea reveni la normal mai devreme de două săptămâni. Urmare a acestei noi alunecări de teren, survenită după alunecările de teren din zona Obor – Cimitirul evreiesc (care au distrus din nou sistemul de canalizare al oraşului), edilul şef a convocat ieri după amiază Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Moda “BigBrother-ului rutier” ajunge şi la Fălticeni
După ce s-a discutat câteva luni de necesitatea instalării unor camere video în trafic, a venit şi timpul faptelor. Ieri, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local a fost aprobat un proiect de hotărâre care priveşte Asocierea deliberativului fălticenean cu Asociaţia “Centrul Regional pentru Siguranţă Rutieră”, în vederea realizării proiectului de siguranţă rutieră – “ProSiguR”. Proiectul se va derula timp de 3 ani, asociaţia parteneră urmând să-şi recupereze investiţia din amenzile aplicate cu ajutorul respectivelor camere de supraveghere. Centrul Regional pentru Siguranţa Rutieră se obligă să pună la dispoziţie un sistem complet funcţional pentru supraveghere şi control al traficului rutier. Totodată, va fi asigurată expertiza tehnică de specialitate pentru derularea în bune condiţii a proiectului.

Fotbalul de performanţă nu se întoarce la Fălticeni
Pe ultima suta de metri, joi, a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local Fălticeni, proiectul care privea atribuirea în folosinţă gratuită a celor două stadionae din oraş şi în plus o finanţare de 25% din bugetul stabilit pentru noul sezon competiţional, al nou promovatei Juventus Fălticeni. După mai multe zile de tratative cu primăria, se pare că investitorii lui Juventus nu au fost mulţumiţi de condiţiile pe care le oferă bazele sportive locale, sau poate pe fir s-a băgat cineva care dă mai mult?

Tineri din România, Spania şi Franţa se întâlnesc la Fălticeni
Municipiul Fălticeni va găzdui începând de luni până pe 28 iulie, întrunirea celor trei grupuri de tineret participante la proiectul triptic finanţat de Programul pentru tineret al Uniunii Europene. Este vorba de Grupul Local de Tineret „Aripi în Europa” din Fălticeni şi câte un grup din Franţa şi din Spania. Scopul proiectului este realizarea unui film care să reflecte realităţile din cele trei ţări, viaţa şi aspiraţiile tinerilor. Întâlnirea de la Fălticeni va cuprinde work-shop-uri, proiectarea materialelor realizate de către cele 3 grupuri, vizitarea oraşului şi a muzeelor, seri interculturale şi excursii în zona Moldovei. Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia de tineret VOX E-D, din Franţa

Se pregătesc impozite mai mari pentru imobile şi terenuri ?
Proprietarii de case şi terenuri din Fălticeni vor trece prin noi emoţii. Asta deoarece Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a propus ca toate clădirile şi terenurile să fie reevaluate pentru a se stabili valoarea lor reală, în funcţie de aprecierea economică. Dacă propunerea va fi acceptată de guvernanţi, experţii din cadrul primăriilor se vor pune pe treabă pentru a reevalua imobilele şi terenurile. Rezultatele unor noi evaluări vor fi impuse treptat, între 2008 şi 2012. În acest interval, o parte dintre proprietari vor plăti deja noile impozite, în timp ce alţii vor fi taxaţi, ca şi pînă acum, în conformitate cu actualul sistem de impozitare pe valoarea declarată a imobilelor.

Ministrul sănătăţii a cerut un proiect funcţional pentru noul spital de la Fălticeni
Pentru a doua oară în ultimele şase luni, ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu a trecut pragul Spitalului municipal Fălticeni, pentru a le spune medicilor şi autorităţilor locale că odată şi odată va răsări soarele şi pe strada lor. În ţinută lejeră, ministrul s-a întreţinut jumătate de oră cu directorul spitalului Adrian Sigmund, şeful sănătăţii sucevene Alexandru Paziuc, primarul Vasile Tofan şi deputatul Romică Andreica. Concluziile vizitei ne-au fost fost expuse de însuşi mai marele sănătăţii. „Aştept un nou proiect, care, dacă ajunge la minister până la sfârşitul lunii august, începutul lui septembrie, va primi finanţare. Este pentru prima dată când ministerul are bani şi nu are unde-i da”, a declarat ministrul. Însă, până la proiect mai sunt ceva paşi de urmat. Orice proiect bun – nici proiectul iniţial din 1992 nu-i de aruncat, însă acum se vrea altceva (!?!) -, are nevoie de un studiu de fezabilitate bine întocmit. Rămâne de văzut cine va primi această lucrare, pentru că una este să proiectezi case şi alta să proiectezi un spital care să funcţioneze după principii moderne … europene. pentru că la rândul său, studiul de fezabilitate costă şi bani la local nu prea sunt, ministrul s-a oferit să finanţeze şi această lucrare, în baza unui referat care va pleca de la Primăria Fălticeni cu viza şefului Direcţiei de Sănătate Publică Fălticeni. Eugen Nicolăescu l-a împuternicit pe deputatul Romică Andreica să se ocupe personal de toate demersurile care trebuie făcute la Bucureşti pentru atragerea finanţării. Sursa de finanţare rămâne şi în acest nou context, taxa pe viciu, de care domnul ministru este foarte mândru, chiar dacă ele personal spune că nu prea are vicii. În varianta proiectului transmis de către autorităţile locale la Bucureşti după prima vizită din acest an a ministrului sănătăţii, cheltuielile pentru noul spital de la Fălticeni se ridicau la aproape 200 de miliarde de lei vechi. La plecare, lângă farmacia spitalului, Eugen Nicolăescu a fost aşteptat cu flori, de către o bătrână, care tocmai vizitase farmacia, probabil în căutare de medicamente compensate.

Eugen Nicolăescu a inaugurat Staţia SIAMUD de la Fălticeni
Periplul fălticenean, de sâmbătă, al ministrului sănătăţii a durat o oră, timp în care a fost destul de ocupat. Mai întâi a avut o întâlnire cu oficalităţile locale şi medicale, lângă scheletul de beton al noului spital, apoi câteva minute de reculegere în Biserica „Sfântul Pantelimon”, construită special pentru bolnavi, şi o vizită la Detaşamentul de pompieri Fălticeni. Pe platoul unităţii, în dispozitiv, ministrul a fost întâmpinat de membrii celei mai noi structuri SIAMUD din judeţul Suceava, ce-a de-a doua din judeţ din cele patru prevăzute a se înfiinţa în acest an. După ce a participat la slijba de sfinţire a maşinilor de intervenţie şi a ambulanţelor, şeful sănătăţii a fost invitat să taie panglica noului sediu, locul de unde echipajele salvării şi ale pompierilor vor primi semnalul de intervenţie, intervenţii care se vor desfăşura pe o arie destul de importantă, aproximativ 40 de kilometri în jurul Fălticeniului. Echipajele de intervenţie nu s-au lăsat până nu l-au convins pe Eugen Nicolăescu să se lase prins într-o scurtă „şedinţă foto”. Guvernantul le-a vorbit oficialităţilor judeţene şi locale despre eforturile care se fac pentru dotarea tuturor unităţilor de intervenţie cu ambulanţe noi. Cel puţin cinci ambulanţe moderne vor ajunge până la sfârşitul anului în Judeţul Suceava, urmând ca până în 2008 să mai ajungă încă 35 de ambulanţe. Şi pentru că primesc ambulanţe noi, echipele de intervenţie vor trebui să le folosească în timpi record, perspectivă care nu l-a entuziasmat pe şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Potrivit ministrului, în 2008, o ambulanţă va trebui să ajungă la pacient, în 8 minute în mediul urban şi 12 minute în rural. Chiar dacă din această săptămână Fălticeniul are staţie SIAMUD, există totuşi o mare problemă, ambulanţa din Fălticeni nu are medici specializaţi în medicina de urgenţă ! La festivitate au participat. prefectul Orest onofrei, deputatul Romică Andreica, primarul Vasile Tofan, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Lucel Lulciuc, şeful Şerviciului Judeţean de Ambulanţă – Daniel Martiniuc precum şi şefii spitalului şi al poliţiei locale.

„Şezătoarea” nu va mai umple Piaţa „Nada Florilor”
Primăria Fălticeni a anunţat oficial acţiunile din programul consacrat sărbătoririi sărbătorii Sfântului Ilie, mai exact ceea ce a rămas de organizat din ceea ce iniţial trebuiau să fie Zilele Municipiului Fălticeni. Sărbătorile de Sfântul Ilie de anul acesta vor fi mai sărace decât în anii trecuţi. Miercuri, la ora 17, la primărie, vor fi sărbătorite cuplurile care în acest an au împlinit 50 de ani de căsnicie. Şi-au anunţat prezenţa circa 30 de cupluri. Ziua de joi, 20 iulie, este consacrată în întregime sărbătoririi Sfântului Ilie, patronul oraşului. Dimineaţă, credincioşii sunt aşteptaţi la Biserica Sf Ilie, pentru întâmpinarea Sfintei Icoane făcătoare de minuni de la Dervent şi a Sfintelor Moaşte ale Sfântului Andrei. În premieră, la prânz, în oraş va avea loc o procesiune religioasă pe traseul Biserica Sf. Ilie – Piaţa Nada Florilor – Biserica Catolică – Biserica Adormirea Maicii Domnului – Biserica Sf. Ilie. Procesiunea va fi condusă de Î.P.S Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. După amiază, Grupul psaltic bărbătesc „Armonia” al Arhiepiscopiei Tomisului va susţine un concert în curtea Bisericii sfântul Ilie. Chiar dacă vremea s-a mai răcit şi plouă de două zile, Bâlciul de sf. Ilie se derulează conform tradiţiei seculare iar în Piaţa “Nada Florilor” sunt veniţi deja comercianţii de obiecte artizanale. Modificarea Programului “Zilele Municipiului Fălticeni” a fost motivată de către autorităţi cu spiritul de solidaritate care ar trebui să caracterizeze comunităţile locale din judeţul Suceava, faţă de tragedia locuitorilor din comuna Arbore. “Decizia noastră, a primăriei şi a consiliului local, va fi judecată de dumneavoastră , locuitorii, comunităţii fălticenene. A fost o decizie pe care nu ar fi luat-o nimeni “cu scaun la cap, indiferent cine, care se gândeşte să vă ceară votul şi în 2008. Nu s-a pus nici o clipă problema lipsei fondurilor pentru susţinerea amplelor manifestări cultural artistice prevăzute în proiectul iniţial”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată de primarul Vasile Tofan, comunităţii fălticenene.

Dinţii se repară cu bani europeni
Zona Fălticeni este bine reprezentată în ceea ce priveşte serviciile stomatologice. Un număr de 14 comune – din 17 – au medic stomatolog cu program zilnic de lucru. Şi în Fălticeni există 6 medici stomatologi care au încheiate contracte pentru acest an cu Casa de Asigurări de Sănătate. Au trecut vremurile când exista un singur stomatolog la 5 – 6 comune iar asistenţa stomatologică se asigura doar câteva ore pe săptămână. Aşadar, indiferent de situaţia materială, că locuiesc la ţară sau la oraş, locuitorii zonei Fălticeni sunt conştienţi că au nevoie de o dantură sănătoasă iar dacă nu s-ar câştiga din aşa ceva, nici medicii n-ar fi fost interesaţi să-şi deschidă cabinete stomatologice. În aceste zile, stomatologii au agendele de lucru super încărcate, asta pentru că se întorc în vacanţă cei plecaţi la muncă în străinătate, în ţări unde serviciile medicale ustură la buzunare. Aglomeraţia se va menţine până spre sfârşitul lunii august. În funcţie de amploarea lucrării şi de materialulul folosit, fălticenenii plătesc în aceste zile la stomatolog, de la 20 de lei pentru o plombă până 2 – 3 mii de lei, bineînţeles noi, pentru o dantură nouă.

Fabrica de lapte din Fălticeni a fost amendată cu 15 milioane de lei !
Apropierea de anul integrării europene aduce din ce în ce mai mult în discuţie respectarea de către români a legislaţiei europene. Poate cel mai dur capitol îl reprezintă legislaţia de mediu, neînţeleasă deocamdată de către fălticeneni. Fără a-şi da seama că riscă amezi usturătoare, oamenii continuă să depoziteze deşeurile menajere pe unde apucă iar agenţii economici încearcă să fenteze controalele şi să minimalizeze efectele acţiunilor necontrolate. Însă nesăbuinţa se plăteşte întotdeauna. Astfel, societatea comercială BUCOVINA SA Suceava a fost amendată de către comisarii gărzii de mediu cu 15 milioane de lei vechi pentru că instalaţiile frigorifice ale fabricii de lactate de la Fălticeni, produce emisii de amoniac peste limita maximă admisă. Fabrica de la Fălticeni s-a confruntat cu scurgeri de amoniac şi luna mai, cînd vecinii unităţii de pe strada Izvor au înroşit liniile telefonice ale poliţiei locale panicaţi de o posibilă explozie. Atunci a fost vorba doar de o defecţiune la una dintre instalaţiile de răcire din fabrică care a fost remediată în timp util. Pe lângă sutele de apartamente situate în zonă, gard în gard cu secţia de lapte funcţionează Şcoala “Ioan Ciurea”, ai cărei elevi au luat lecţii de protecţie civilă odată cu evenimentul din luna mai.

Nunta de Aur – ani 50
Ieri după amiază sala de festivităţi a primăriei s-a dovedit neîncăpătoare pentru cele peste 100 de persoane care au ţinut să fie alături de părinţii şi bunicii lor, la celebrarea celor 50 de ani de convieţuire. Îmbrăcate de sărbătoare şi ţinându-se de mână ca în tinereţe, 23 de cupluri au însoţit cu lacrimi în ochi derularea evenimentelor: mesajul primarului, slujba religioasă „de mulţumire pentru cei 50 de ani de împreună-vieţuire” oficiată de un sobor de preoţi de la parohiile Sf. Ilie, Grădini şi Adormire, în frunte cu părintele protopop Constantin Patrolea. Ca orice nuntă, şi evenimentul din acest an a avut parte de naşi, un cuplu de tineri care s-au căsătorit de câteva săptămâni, şi de dar. Sărbătoriţii au primit buchete de flori, diplome aniversare şi câte 1,5 milioane de lei vechi. Manifestarea s-a încheiat cu un pahar de şampanie şi cu o fotografie de grup pe treptele primăriei. În anul 1956, la Fălticeni s-au căsătorit 60 de cupluri, multe dintre acestea au părăsit între timp oraşul iar o parte dintre soţi nu mai trăiesc. În sală au fost prezente şi două cupluri care au împplinit 60 de ani de căsnicie !

Au învins canicula bălăcindu-se în fântâna arteziană !
Poate căldura, dar mai degrabă atmosfera de sărbătoare, a determinat autorităţile locale să redeschidă fântâna arteziană din Piaţa “Mihail Sadoveanu”. Începând de miercuri după-amiază, arteziana a devenit loc de pelerinaj pentru fălticenenii care n-au ezitat să se răcorească câteva minute odihnindu-se pe marginea fântânii, cu picioarele în apă. Cei mai fericiţi sunt copiii care, în lipsa unui ştrand amenajat, se debarasează de haine şi fac baie. Din păcate, problemele tehnice care s-au acumulat în ultimii 10 ani, nu permit deocamdată redeschiderea fântânilor arteziene din Piaţa Nada Florilor şi din Parcul Prefecturii.

Fălticenenii au petrecut la hramul de Sfântul Ilie
Hramul de Sfântul Ilie a debutat joi dimineaţă, cu slujbe religioase ţinute în toate bisericile din Fălticeni, punctul culminant petrecându-se la Biserica „Sf. Ilie”. Prenumele Ilie, cu numeroasele lui variante, este printre cele mai răspândite, datorită faptului că sărbătorirea proorocului Ilie are loc în perioada de vârf a secerişului şi numele său este legat de elemente importante în aceste lucrări: focul şi apa. La sărbătoarea Sf. Ilie s-au adăugat ivocaţii şi practici rituale străvechi pentru îndepărtarea grindinilor şi a incendiilor, ploaia pentru mirişti. Fălticeniul a cunoscut o animaţie aparte, specifică dealtfel zilei în care este sărbătorit Sfântul Ilie – patronul oraşului. La Biserica Sf. Ilie au sosit Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, al Arhiepiscopiei Tomisului care a adus la Fălticeni Sfânta Icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Dervant şi Sfintele moaşte ale Sfântului Andrei. Oaspeţii au fost întâmpinaţi la troiţa de la Biserica Sfântul Ilie de către un impresionant sobor de preoţi în frunte cu protopopul de Fălticeni. De asemenea a fost prezent la ceremonia de întâmpinare primarul Vasile Tofan. Fălticenenii s-au înghesuit încă din primele clipe să atingă odoarele. Forţele de ordine au fost nevoite să formeze un cordon uman în jurul Înalt Prea Sfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului pentru a-i opri pe credincioşii care se îmbulzeau să primească binecuvântarea înaltului prelat. Sute de oameni s-au aşezat la rând, pentru a se închinala Sfinta Icoană şi la sfintele moaşte, care sunt expuse în curtea bisericii Sf. Ilie până pe data de 24 iulie. În urmă cu un an, aici au fost aduse şi donate bisericii părţi din moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, care au fost expuse lângă odaorele aduse de ÎPS Teodosie. Curtea bisericii a fost neîncăpătoare când a fost oficiată Sfânta Liturghie Arhierească. La amiază, Icoana făcătoare de minuni şi Moaştele Sfântului Andrei au fost purtate în procesiune prin Fălticeni.
Încă de dimineaţă, a început animaţia în principalele puncte de atracţie ale manifestărilor. Semnalul a fost dat de sosirea în autogară a autobuzelor de pe rutele comunale şi a personalului Dolhasca – Fălticeni. Bâlciul – varianta modernă a bătrânului iarmaroc -, şi-a întâmpinat pentru a 194-a oară muşteriii. Maşinuţe tamponabile, banca rotativă, iujul, paraşutele, trenuleţul ,maşinuţele suspendate şi căiuţii celor mici au fost luate cu asalt, chiar dacă preţurile nu au fost deloc mici. Comercianţii ambulanţi au fost şi ei pe poziţie: vată de zahăr, pop-corn, gogoşi, bere în lighiane cu gheaţă şi nelipsitele bomboane agricole te asaltează cu oferte care mai de care mai speciale. Căldura de afară, nu i-a împiedicat pe fălticeneni şi pe numeroşii oaspeţi ai oraşului, să se bucure de distracţia pe care o instituie bâlciul. Oraşul a fost înţesat de terase unde au curs câteva tone de bere. Acelaşi lucru s-a petrecut şi pe terasa din Piaţa „Nada Florilor”, unde mirosul de mici, frigărui şi hamsii face deja parte din cotidian. Pentru mijlocul secolului XIX, iarmarocul de la Fălticeni a avut un loc însemnat nu numai în viaţa economică a ţării, ci şi a continentului european, fiind unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei, după cel de la Leipzig. În lupta pentru emancipare a târgoveţilor, iarmarocul fălticenean a venit în sprijinul activităţilor economice din zonă. Iată cum a luat naştere iarmarocul de la Fălticeni. Pe data de 10 septembrie 1814, domnitorul Scarlat Vodă Calimah, a fost emis un hrisov prin care hotăra: „Deosebit hotărăsc domnia mea ca sa se facă şi patru adunări de iarmaroace pe an la acest târg, la Sfintul Prooroc Ilie, 20 iulie, la Sfintul Dumitru, octomvrie 26, la Miezul Păresimii şi la Sfintul Gheorghe, aprilie 23”. Până la urmă a rămas un singur iarmaroc, cel de la 20 iulie, punctul central al vieţii Falticeniului.

Tripleţi la maternitatea din Fălticeni
Sărbătoarea Sfântului Ilie a adus bucurie în familia unei tinere mame din Dolhasca. Miercuri, ea a adus pe lume, la maternitatea din Fălticeni, trei copii, doi băieţi şi o fată. Copiii au primit numele Alexandru – Ilie, Claudiu – Marian şi Georgeta – Maria. De la Biroul de stare civilă al primăriei, domnul Grigore Stratulat ne-a informat că, după cunoştinţa sa este primul caz de tripleţi născuţi la Fălticeni în ultimii 20 de ani. Tânăra nu este căsătorită şi mai are acasă trei copii minori ! Tripleţii sunt sănătoşi şi sunt ţinuţi sub supraveghere strictă, motiv pentru care au fost transferanţi împreună cu mama lor la Suceava. De la începutul anului, în oraşul de pe Şomuz s-au născut aproape 500 de copii. Deşi la prima vedere am fi tentaţi să considerăm că este vorba de un număr mare de nou-născuţi, în realitate este vorba de o diminuare cu 10 procente. Statisticile au şi ele rostul lor şi pot fi date peste cap în următoarele luni. Din experienţa anilor trecuţi, cei mai mulţi copii se vor naşte la Fălticeni în luna august. Şi încă ceva, copiii concepuţi după sărbătorile pascale au şansa de a fi primii fălticenei cu adevărat europeni.

Au fost decernate premiile Concursului Naţional de Arte Plastice „Ion Irimescu”
Cea de-a IV a ediţie a Concursului Naţional de Artă Plastică „Ion Irimescu” şi-a desemnat câştigătorii. Marele premiu „Ion Irimescu” a plecat la Oradea, fiind atribuit studentului Iarcady Csaba, de la Facultatea de Arte Vizuale a Universităţii din Oradea, pentru sculptura„Babel”. Concursul a avut trei secţiuni: sculptură, pictură şi grafică. La sculptură, premiile I şi II au plecat la Universitatea de Artă şi Designi din Cluj Napoca iar premiul III la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea. Premiul Fundaţiei Culturale „Ion Irimescu” a fost atribuit unei studente de la Academia de Arte din Iaşi. La pictură, premiile I şi II au plecat la Oradea iar premiul III la Cluj Napoca. Universitatea din Oradea a obţinut primele două premii şi la secţiunea de grafică iar locul III i-a revenit Academiei de Arte din Iaşi. Din juriu au făcut parte: criticul de artă Valentin Ciucă, profesoara Angela Pitariu Bolnavu, artistul plastic Mihai Pânzaru PIM şi pictorul Ion Grigore. Toate lucrările participante în concurs pot fi admirate în expoziţia care a fost vernisată vineri, în holul superior al Primăriei Fălticeni, care, astfel, a fost umanizat. Cetăţenii care au venit cu treburi cotidiene l-a primărie, au rămas surprinşi de schimbarea survenită, unii chiar au fost încurcaţi în faţa picturilor, lucrărilor grafice şi a sculpturilor deosebite. Concursul s-a derulat cu sprijinul Centrului Culturii Tradiţionale Suceava, Fundaţiei Culturale „Ion Irimescu”, Muzeului de Artă „Ion Irimescu” şi al Primăriei Fălticeni.

24 de ore fără apă la robinete, pentru devierea râului Moldova
Agenţia Locală ACET Fălticeni ne-a anunţat că începând de luni 24 iulie, la ora 12, până marţi 25 iulie la ora 12, va fi sistată furnizarea apei potabile în tot oraşul. De data aceasta nu mai este vorba de influenţa naturii ci de pregătirea lucrărilor de executare a digului de protecţie de la sursa de alimentare cu apă de suprafaţă de la Baia III, distrusă de inundaţiile din vara anului 2002. Pentru a demara efectiv construcţia digului, firma desemnată să efectueze lucrarea trebuie mai întâi să devieze actualul curs al Râului Moldova. Lucrarea depăşeşte valoarea de 200 miliarde de lei vechi şi este derulată de Compania Apele Române. Totul este ca şi vremea să ţină cu constructorul. Teoretic jumătate din oraş n-ar trebui să aibă probleme cu apa, pentru că este alimentat din susrsele de adâncime de la Baia I şi Baia II, însă, pe fondul temperatorilor ridicate care au fost prognozate, şi a consumului crescut, s-ar putea ajunge la incapacitatea de a pompa apă suficientă spre oraş. Organizarea de şantier este făcută de mai mult timp la Baia III însă debitele istorice ale Moldovei a făcut imposibilă până acum orice intervenţie.

Sărbătoarea de Sfântul Ilie a trecut fără evenimente deosebite

Totuşi, doi hoţi de buzunare au fost prinşi în piaţa agroalimentară, respectiv zona centrală a oraşului. Clinţi mai vechi ai poliţiei, cei doi s-au ales cu dosare penale. Unul dintre hoţi a fost depistat de către poliţiştii comunitari în piaţa agro, unde au fost sesizaţi că există un bătrân căzut şi lovit la cap. La faţa locului, un bărbat trecut de 50 de ani “ajuta” un bătrân de 72 de ani din municipiul Suceava să se ridice, însă pe cât îşi dădea silinţa să îl ridice de jos, pe atât de mult se străduia să-i fure şi portofelul Liniştea dimineţii de după Sf. Ilie a fost deranjată doar de sirenele de pe autospecialele Detaşamentului de Pompieri Fălticeni, care, în jurul orei 6, a fost solicitat pentru o intervenţie în comuna Cornu Luncii, unde a fost semnalat un incendiu la o şură, cu pericol de extindere la alte dependinţe.

Geografia municipiului Fălticeni- soft educaţional
Elevii suceveni care au participat la sesiunea de comunicări – soft-uri educaţionale, pentru clasele liceale la specialitatea geografie, la Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, s-au întors cu premii. Locul întâi a fost câştigat de doi elevi de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, Constantin Ştefan şi Daniela Asaftei, care au participat cu lucrarea „Geografia municipiului Fălticeni- soft educaţional” pe domeniul geo-informatică îndrumător fiind profesorul Marcel Porof. Locul al doilea l-au obţinut elevi de la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi şi o menţiune a obţinut Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava.

Bogdan Vodă – I – a fost comemorat la Bogdăneşti
Duminică, Mănăstirea Bogdăneşti a găzduit prima manifestare patriotică şi religioasă pentru cinstirea voievodul Bogdan Vodă I., de după reclădirea şi sfinţirea sfântului locaş. Pe lângă numeroşi localnici, la eveniment au participat preoţi şi credincioşi din localităţile Bogdan-Vodă din Maramureş, locul de baştină al voievodului, şi Rădăuţi, locul unde şi-a aflat odihna veşnică. Musafirii au fost primiţi în sapiritul tradiţiei locale, cu colac şi sare. Alături de slujitorii bisericilor din zonă şi de credincioşi, au rostit pomenire veşnică voievodului primarii din localităţile Bogdăneşti, Rîşca şi Rădăuţi. În timpul Sfintei Liturghii oficiate de un sobor de preoţi şi diaconi avândul în frunte pe I.P.S. Pimen, pe lângă rugăciunile obişnuite ale unei zile de duminică a avut loc hiritonia în diacon a unui tânăr candidat la preoţie. Ceremonialul a fost asigurat de Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor din Jandarmerie “Petru Rareş”, Fălticeni. Prima astfel de manifestare patriotică şi religioasă de omagiere şi cinstire a Voievodului Bogdan se doreşte a fi o bază pentru înfrăţirea celor trei localităţi Bogdan-Vodă din Maramureş, Rădăuţi şi Bogdăneşti. Aceasta înseamnă că pe viitor clerul şi credincioşii vor participa la slujbe religioase şi la alte evenimente culturale şi religioase sau ajutorare în caz de nevoie.

Se angajează 390 de pompieri profesionişti
În perspectiva profesionalizării armatei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, scoate la concurs un număr de 390 de posturi de subofiţeri, pentru subunităţile din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Fălticeni, Solca şi Vatra Dornei. Fălticenenii care doresc să devină pompieri profesionişti pot opta pentru specialitatea de servant sau conducător pe autospecială. Pentru servanţi vârsta limită de înscriere este de 35 de ani iar pentru conducători auto de 40 de ani. Aspiranţii trebuie să îndeplinească şi câteva condiţii generale, şi anume: să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România, să cunoască limba română scris şi vorbit, să nu aibă antecedente penale şi să fi urmat măcar liceul cu diplomă de bacalaureat. Foarte important, pentru specialitatea servanţi pompieri şi protecţie civilă, candidaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit. Data limită de înscriere şi depunere a dosarelor este 10 august, la sediul inspectoratului din Suceava, str. Universităţii, nr. 14.

Conserve de legume vândute clandestin
„Nu vă grăbiţi să cumpăraţi conserve de legume şi fructe de la negustori de ocazie care vă pot opri oricând pe străzile Fălticeniului !”. Semnalul de alarmă a fost tras de către poliţiştii de proximitate care, ne-au informat că, în urma unor neînţelegeri între organele fiscale şi conducerea fabricii de conserve (mai exact ceea ce a rămas din vestita fabrică de conserve din anii ’80 – nn), care s-a încheiat cu sechestru pe bunurile societăţii Agroconserve, unitatea de producţie a rămas fără paznici, ceea ce le oferă persoanelor certate cu legea ocazia să fure borcane cu legume şi fructe conservate. Retragerea paznicilor s-a vrut o măsură de protest însă nici fiscul nu s-a grăbit să păzească bunurile puse sub sechestru. Cum o astfel de ştire ajunge prima dată la cei puşi pe căpătuială, fălticenenii de rând au fost încântaţi să cumpere pe mai nimic conserve pentru care, dacă ar fi fost să şi le producă singuri, ar fi trebuit să scoată bani serioşi pentru aprovizionarea din piaţă. Multe dintre conservele comercializate clandestin, au termene de valabilitate expirate şi pot pune în pericol sănătatea publică. Mai mulţi fălticeneni s-au ales deja cu dosare penale pentru furt calificat. Până acum 15 comercianţi de ocazie s-au ales cu dosare penale riscând să ajungă şi ei, în cazul unei amenzi penale, clienţi ai fiscului. Agroconserve SRL Fălticeni a figurat în mai multe rânduri pe listele debitorilor AVAS, pentru crenţe la bugetul statului.

Armamentul pentru gripa aviară, încercat pe păianjenii care distrug teii şi trandafirii
Chiar dacă nu şi-au mai făcut botezul pe virusul gripei aviare – şi bine că s-a întâmplat aşa -, echipamentele achiziţionate în urmă cu câteva luni de primărie şi-au găsit rostul în activităţile serviciului de gospodărie comunală. Înarmaţi cu atomizoare, angajaţii de la gospodărie comunală atacă de câteva zile dăunătorii care afectează frunzele trandafirilor, gardul verde şi teiii de pe aleea pietonală. Au existat şi oameni mai slabi de înger care la vederea “tunurilor” din dotarea salubrităţii, aparate pe care le-au văzut doar la televizor, au crezut că s-a întâmplat nenorocirea şi în oraşul lor, însă nu este vorba decât de nişte amărâţi de păianjeni care pe cât de mici sunt produc distrugeri iremediabile pentru aspectul spaţiilor verzi. Cine ştie, poate odată cu dăunătorii teilor şi trandafirilor, îşi vor găsi sfârşitul şi ţânţarii care îi agresează pe fălticeneni, seara,… pe faleză.

Baia – între prosperitatea medievală şi supravieţuire la început de mileniu III
Baia este localitatea istorică, unde a bătut cândva inima Moldovei. Şi-a păstrat numele de la baia de aur, exploatată aici chiar pe vremea stăpânirii romane, în secolul al II lea. Urme de viaţă omenească din perioada neolitică au fost descoperite în dealul Cetăţuia. De asemenea, aici a fost descoperită ceramică din epoca bronzului. Prima menţiune documentară a oraşului Baia datează din anul 1334. Saşii îi spuneau Stadt Molde sau numai Moldavia.
Aşezarea de la Baia a jucat un rol important în istoria statului feudal Moldovenesc. Unii cercetători (pentru că acest ţinut a fost obiect de studiu atât pentru oameni de ştiinţă români şi străini – nn), au susţinut pe baza materialelor documentare, că Baia exista ca oraş înainte de formarea statului feudal Moldova, cu sprijinul coloniştilor germani, care au pătruns, mai întâi , prin Transilvania, apoi şi prin Polonia în regiunile de est de Carpaţi. O atenţie deosebită s-a acordat sigiliului oraşului, care reprezintă un material informativ de mare importanţă, părerile fiind împărţite în cepriveşte datarea acestuia în secolele XIII sau XIV. Pecetea înfăţişează un cerb cu capul pus deasupra animalului. Legenda marginală e scrisă în limba latină: „Sigilium capitalis civitaes Moldaviae Terrae Moldaviensis”, în traducere: „Sigiliul Moldaviei oraşul de căpetenie al Ţării Moldoveneşti. Prezenţa unei populaţii străine, în mare parte catolicii, la Baia, nu poate fi contestată. Ea este atestată de sursele documentare şi de unele urme trainice, cum sunt monumentele de arhitectură religioasă şi pietrele de mormânt. Pentru înţelegerea istoriei oraşului, monumentele de cult prezintă o importanţă aparte şi pot oferi sugestii dintre cele mai preţioase referitoare la numărul şi structura etnică a populaţiei, la concepţiile religioase şi artistice. Au fost formulate şi puncte de vedere deosebite în problema rolului jucat de elementele româneşti în formarea urbei. Studii speciale au fost consacrate dezvoltării economice a oraşului feudal Baia. Încă de timpuriu, mineritul a jucat la Baia un rol foarte important. n-au fost neglijate nici alte îndeletniciri precum prelucrarea metalelor, lemnului, pieilor, de olărit, morărit, unelte, prelucrarea aramei, prelucrarea pietrei şi zidăritului, a cornului şi a osului, ţesutul şi croitoria.
În anul 1352, aici a luat fiinţă o marcă militară de apărare împotriva atacurilor tătărăşti, în fruntea căreia a fost numit de către regele ungariei, maramureşanul Dragoş., care se pare că a ridicat la Baia o cetate. Sub Bogdan I Voievod, între anii 1359 – 1365, oraşul Baia a fost prima capitală a Moldovei. Margareta, socotită soţia catolică a lui Alexandru cel Bun a întemeiat în 1377 o mănăstire franciscană. Ea a fost îngropată în biserica de lemn a negustorilor catolici din Baia. Încă de la 1402, târgul Baia avea o economie dezvoltată şi dispunea de instalaţii industriale şi comerciale. Pentru catolicii din Baia, în anul 1410, Alexandru cel Bun termină o biserică mare, cu ziduri de piatră şi cărămidă care avea cinci altare. Trei ani mai târziu, odată cu înfiinţarea episcopiei catolice, biserica devine catedrală iar ruinele ei dăinuie şi astăzi. Din baia a plecat cea mai veche scrisoare în limba populară (germană) scrisă în moldova. Se întâmpla în anul 1421, când târgul eera condus de un şoltuz şi 12 pîrgari. Aceştia se adresau municipalităţii din Liov, revendicând averea lăsată oraşului de către un oarecare Niclos Hecht. Tot în acea vreme, un act aminteşte de Iokusch ţesătorul din Baia. Târgul Baia avea şcoală în anul 1452, şcoală care pregătea dieci şi grămătici. Studenţii de Baia mergeau pe atunci la studii la Cracovia, Praga şi Viena. În decembrie 1467 Baia a fost ocupată de trupele ungare, şi are loc atacul victorios , dezlănţuit de Ştefan cel Mare. Oraşul a fost ars din temelii. În cinstea acestei victorii Ştefan cel Mare zideşte Biserica Albă. Din septembrie 1580, Baia este şi scaun administrativ şi instanţă de judecată. În 1620, instanţa de judecată era competentă să comute pedeapsa cu moartea ce se aplica tâlharilor în răscumpărare. La sfârşitul secolului XIV, oraşul număra 3000 de case şi circa 15.000 de locuitori. După 1700, se vorbeşte despre satul Baia, care trece pe rând în stăpânirea mai multor stăpâni, de exemplu: Matei Kantacuzino, logofătul Constantin Balş, Tudorache Ciurea. Este perioada în care, după răpirea părţii de nord a ţării de către imperiul habsburgic, se restabileşte hotarul de sud al teritoriului ocupat, luând fiinţă Judeţul Baia, cu capitala la Fălticeni. În anul 1835, satul număra 365 de gospodării şi cinci mine. În preajma lui 1848, Baia este cunoscută şi ca centru revoluţionar. Dumitru Cantacuzino scria Comitetului revoluţionar din Cernăuţi că Unirea trebuia făcută neapărat şi propunea organizarea unei forţe armate de 25.000 de oameni. Până în septembrie 1950, satul Baia a continuat să existe în componenţa Judeţului Baia, alături de oraşele Fălticeni şi Paşcani şi încă 27 de comune, multe de pe teritoriul judeţului Iaşi de astăzi. Importanţa vechii capitale a Moldovei a scăzut treptat, decăderea accentuîndu-se treptat în timpul regimului comunist. În 1966, satul Baia număra 1012 locuinţe şi 4231 de locuitori. La 40 de ani distanţă, Baia este cunoscută drept una dintre cele mai sărace comune din judeţul Suceava. Cu peste 7.000 de locuitori, comuna nu are de oferit prea multe şi cei mai mulţi tineri aleg să plece de acasă căutându-şi norocul în alte zări. Chiar dacă, paradoxal, comuna are o populaţie tânără: 2400 de tineri până în 19 ani şi peste 3.000 de oameni până în vîrsta de pensionare, trei sferturi din locuitorii comunei nu au o ocupaţie. Locul saşilor , inexistenţi la recensămintele din secolul XX, a fost luat de o numeroasă comunitate rromă, peste 700 de suflete, majoritatea locuind în satul Bogata. La ultimul recensământ doar 47 dintre ei s-au declarat rromi. Chiar şi împovărată de sărăcie, viaţa celor din Baia merge înainte şi de voie, de nevoie, va intra cu bune şi rele în Uniunea Europeană. Chiar dacă cei mai mulţi nu înţeleg ce implică statutul de cetăţean european, ţăranii din Baia nu se lasă bătuţi. Cel puţin la nivel de administraţie locală există speranţe de redresare. Primarul comunei, Gehorghe Apopei, ne-a vorbit de proiecte îndrăzneţe, culmea, pe bani europeni. Cu bani de la Banca Mondială, peste 12 miliarde de lei, în această toamnă va fi dată în folosinţă o şcoală nou nouţă pentru copiii rromi din satul Bogata. În urmă cu câteva luni a fost datăîn funcţiune o staţie de epurare … aşa a venit proiectul. Şi, chiar dacă lumea zâmbeşte că oamenii au acum canalizare dar n-au apă curentă, edilul şef spune că într-un viitor nu prea îndepărtat sătenii vor renunţa la apa din fântîni, care nu corespunde calitativ cu legislaţia de mediu europeană, pentru apa din puţurile de adâncime care vor fi forate tot pe bani europeni. Nu în ultimul rând, comuna Baia va avea în cel mult un an o nouă primărie, una funcţională care va valora vre-o 20 de miliarde de lei vechi, şi care va oferi suficiente spaţii pentru birourile funcţionarilor publici care vor fi angajaţi să scoată din anonimat Baia legendară, oraşul prosper, medieval.

În aşteptarea ploii
După mai bine de o săptămână de caniculă, ieri în jurul orei 15, cerul s-a întunecat şi la Fălticeni, accentuînd starea de zăpuşeală generală. În aşteptarea ploii, previzionată torenţială şi aducătoare de distrugeri, fălticenenii s-au răcorit fiecare pe unde a putut iar apa minerală a fost cel mai căutat produs în magazinele alimentare. Direcţia de Sănătate Publică Suceava a primit şi a transmis în teritoriu o nouă avertizare din partea Ministerului Sănătăţii, prin care a solicitat luarea de măsuri speciale pentru prevenirea unor îmbolnăviri din cauza temperaturilor ridicate. Astfel, cei 47 de medici de familie din Fălticeni şi comunele învecinate trebuie să contacteze persoanele din listele cu pacienţi pe care le ştiu suferind de afecţiuni cronice, pentru a verifica starea lor de sănătate. Directorul Spitalului Municipal Fălticeni, Adrian Sigmund, ne-a informat că, începând de duminică şi până ieri inclusiv, au solicitat sprijinul medicilor în medie 5 – 6 persoane pe zi, atât persoane vârstnice cât şi tineri. Acestea prezentau stări particulare, respectiv căderi de calciu, ameţeli şi disconfort termic şi au primit ajutor în sistem ambulatoriu.

Incursiune în universul cârciumilor de altădată
Cineva spunea odată că ar fi nimerit ca Fălticeniul să aibă o hartă a barurilor şi restaurantelor. Şi nu ar fi puţine. Cum fiecare străduţă are acum o cât de mică crâşmuliţă, cel care ar porni o astfel de documentare ar avea de lucru destul de mult timp. Am putea râde de o astfel de iniţiativă, însă lucrarea ar scoate la lumină istorioare foarte interesante. Însă nici o lucrare nu ar fi completă fără o evocare a vechilor crâşme unde, în secolele XIX şi XX îşi dădeau întâlnire pentru a pune la cale treburile urbei personalităţi de marcă: primari, doctori, scriitori sau muzicieni. Ca element de socializare vechile cârciumi au avut rolul lor aparte, iar aceste aspecte nu au scăpat nici puţinilor intelectuali care le-au imortalizat în monografiile lor. Investigarea trecutului acestor cârciumi ar trebui începută chiar de de pstrada muzeu a Fălticeniului, strada Ion Creangă sau, aşa cum era cunoscută de fălticenenii de odinioară, Uliţa Rădăşenilor. Chiar în partea de jos a uliţei, undeva în vecinătatea Policlinicii, a fiinţat cândva Cârciuma fetei vornicului din Rădăşeni, cârciumă dispărută în urma unui incendius. S-au ocupat de identificarea ei şi Mihail sadoveanu, Aurel George Stino. Poate cel mai important şi mai cunoscutt punct de întâlnire a fălticenenilor de pe Uliţa Rădăşenilor era Crâşma lui Hoişie, de a cărei prezenţă ne mai manite astăzi doar o placă memorială. Cîrciuma a fost evocată în cărţile Profierei Sadoveanu. Aici, într-o parte a clădirii locuia proprietarul. Pentru lumea de rând avea o cameră mare în faţă. Pentru protipendadă, existau în spate câteva cămăruţe, apoi o curte cu măsuţe şi multă verdeaţă. „Lângă un nuc uriaş, se dădeau în fiecare an, de paşti, copiii în scrînciob iar cel care nu avea bani, plătea cu ouă roşii”, ne spune scriitorul Eugen Dimitriu în monografia „Oraşul Muzelor”. Crâşma lui Hoişie a avut oaspeţi de seamă: A. D. Xenopol în drum spre Rădăşeni, la prietenul său Nicolae Beldiceanu, Artur Gorovei, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Mihail Şerban.
Tot pe Uliţa Rădăşenilor a existat cândva cârciuma lui Costache Vasiliu, „la Plosca Verde”. Pe aici treceau în fiecare vineri, la un pahar de vin Ion Chirescu, Virgil tempeanu, George Stino, Ion Dragoslav, Artur Gorovei, care discutau despre literatură şi despre frumuseţile târgului. Crâşma avea gramofon strunit conform amintirilor de către tinerii pe atunci Aurel George Stino şi Sorin Gorovei. Plecau de la crâşmă în miez de noapte în căruţă sau cu sania. De această cârciumă, ne spune Eugen Dimitriu, se leagă intrarea în posesia Muzeului Fălticenilor a unui uric al lui Alexandru cel Bun, din 1424, către popa Iuga din Baia, care primea Buciumenii , drept răsplată pentru slujire credincioasă.
În mijlocul uliţei, pe partea dreaptă a străzii principale, unde acum întâlnim sediul unei şcoli generale, a fost cândva Cârciuma lui moş Precu. Ruinele cârciumei au fost identificate cu precizie în curtea şcolii, în colţul străzii ce urcă spre cimitir. Despre această crâşmă, Aurel George Stino a publicat un articol în „Revista Bucovinei”. Ultimul care a condus treburile faimoasei cârciume, a fost un oarecare Hau.
„Băncuţa” a rămas un reper aparte în universul cîrciumilor de altădată, singura care îşi mai aşteaptă şi astăzi clienţii, în acelaşi loc din suburbia Oprişeni. Băncuţa era un loc de agrement, cu cabană, aşezat pe creasta unui deal, unde orăşenii veneau să se destindă la o bere şi să asculte orchestra regimentului. De aici poate fi urmărită în toată splendoarea, în stânga toată zona Oprişenilor, iar în dreapta marginea şoselei spre Suceava şi Fălticenii Vechi. Pe aleile din jurul cabanei existau bănci şi brazi ce ofereau o atmosferă intimă tuturor celor care se perindau în zonă. După 1989, din cauza apei sărate provenite de la o cooperativă de stat care comercializa murături, panta pe care este situată Băncuţa s-a surpat, distrugându-se mare parte din frumuseţile naturale care înconjurau cabana. Mai bine de zece ani, obiectivul a rămas în paragină, relansarea activităţii fiind făcută după anul 2000. Din acest scurt periplu în desoperirea vechilor cîrciumi ale Fălticeniului nu trebuie uitate crama de pe strada Sucevei ce a funcţionat la subsolulfostului consulat austriac, crâşma „Calul Mort” – locul în care poposeau comercianţii şi oamenii care veneau la Iarmarocul de Sfântul Ilie, vechiul restaurant „Stânişoara” , strămutat din zona centrală pentru aa face loc unui nou cartier de blocuri, şi, să nu uităm de Cabana „Dumbrava Minunată”, ridicată în spre anii 1970 prin muncă voluntară, astăzi pe locul acelei cabane fiinţează „Mănăstirea Buciumeni”.

La 10 ani de la punerea pietrei de temelie, Mănăstirea Sf. Mina de la Roşiori îşi sfinţeşte clopotele
Pe “Dealul Bisericii” din comuna Forăşti va fi mâine mare sărbătoare. Mii de credincioşi sînt aşteptaţi la slujbă, care va fi una specială. Un sobor de Arhierei va săvârşi slujba de sfinţire a celor trei clopode care vor anunţa cuvântul lui Dumnezeu la Mănăstirea de stil vechi Sfântul Mare Mucenic Mina. Arhimadritul Ene Varnava ne-a declarat că cele trei clopote, confecţionate din staniu, argint, bronz şi cupru, reprezintă Sfânta Treime. „Ştim cu toţii că clopotele sunt glasul lui Dumnezeu . Aţi observat că noi, în această sfântă mănăstire avem trei biserici: una reprezentând biserica din 1800 – când a fost pentru prima dată mănăstire pe acest deal -, a doua biserică pentru cea din perioada 1934 – 1937 şi, cea de-a treia, biserica mare, pentru anii de după revoluţia din 1989. Ne-am gîndit, cu darul lui Dumnezeu şi cu rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Mina, să redăm credincioşilor cele două biserici de lemn care s-au pierdut şi în plus să o facem pe aceasta, mare, din piatră. Ştim că piatră pe piatră de vom pune, nici porţile iadului nu vor birui. Ştefan cel Mare a trăit pe acele timpuri şi a construit mănăstiri fără ajutoarele pe care noi le primim de la sponsorii noştri. Deci, ar fi păcat să nu facem ceva trainic care să rămână în urma nostră. Şi ne-am convins cu toţii, noi cei 7 vieţuitori ai mănăstirii, că am reuşit să ridicăm ceea ce acum vedem cu ochii noştri trupeşti. Chiar ne gândeam de unde avem atâta putere. Suntem doar nişte administratori pe acest deal, ajutaţi de bunul Dumnezeu să facem aceste lucruri ca să dăinuie peste veacuri”.

Istoria unui clopot
La mănăstire se ajunge uşor, după ce de pe european faci la stînga şi mai mergi pe un drum de piatră vreun kilometru. Ansamblul mănăstiresc este construit pe locul numit „Dealul bisericii”, de unde se vede toată valea Moldovei, cu satele Roşiori, Giuleşti, Vadu Moldovei, Boroaia, Răuceşti, Drăguşeni, Bogdăneşti şi Brusturi. Numele locului vine de la schiturile care au fost aici în vechime, distruse de vitregiile vremurilor. Unul dintre lăcaşuri, cu hramul Sfîntul Arhangheli Mihail şi Gavril, a existat în secolul al XIX-lea, iar pe locul său, protosinghelul Gamaliil de la Mănăstirea Neamţ a ridicat un aşezămînt care s-a închis prin anii 1936–1937.
„Clopotul mănăstirii noastre, cel din 1937, cînd s-a dărâmat biserica a fost luat la Biserica din satul Oniceni. Ne-am gândit că, dacă bunul Dumnezeu a orânduit ca totuşi vechiul clopot de pe „Dealul Bisericii” să ajungă tot la o biserică, ar fi fost păcat să încercăm să îl luăm înapoi. Am pus toată obştea mănăstirii, cât şi enoriaşii din Roşiori, să ne rugăm la Sfântul Mare Mucenic Mina să ne dea un clopot mai mare. Şi, Dumnezeu ne-a învrednicit să avem un clopot după cum îl auzim cu toţii, şi îl aude întreaga lume în satele din jurul mănăstirii, până hăt în şoseaua Neamţului. Are 1560 de kilograme, curat, fără limbă şi fără suportul de susţinere. Şi ne-am rugat la Dumnezeu să avem trei clopote, aşa cum avem trei turnuri şi trei stele sub turnul axion al bisericii de piatră. Clopotele au ceva aparte. Anul 2006 a fost unul cu foarte multe probleme ale naturii slobozite de Dumnezeu. Când tragem clopotul mare, am văzut cu toţii cum împrăştie norii. Asta înseamnă că clopotul acesta nu avenit în mijlocul nostru la voia întâmplării, ci a venit pe acest deal să ne păzească Dumnezeu prin glasul lui, să ne ajute ca acest loc să fie păzit de grindini şi de toată prigoana care vine peste noi”, ne-a spus părintele stareţ. Ziua de sfinţire a clopotelor nu a fost aleasă special pentru vre-o sărbătoare anume. Călugării s-au gândit că, dacă se consumă un eveniment aşa de mare pe Deal, în cinstea Sfântului Mare Mucenic Mina, vor participa mai mulţi tineri la slujbă. „Copiii sunt în vacanţă şi ne putem bucura de prezenţa lor. la orice eveniment noi am fost înconjuraţi de copii. Mântuitorul a zis cu gura Lui „Lăsaţi copiii să vină la mine”.

Clopotul mare a fost dăruit de o familie din Iaşi
„Cum a ajuns acest clopot la noi ? Ne-a vizitat într-o zi o familie din Iaşi care, văzând că avem un singur clopot, mic, de 400 de kilograme, şi auzind de dorinţa noastră de a avea un clopot de peste o tonă, s-a oferit să ne ajute gratuit. Clopotul a fost lucrat de un meşter tânăr, de 28 de ani, din Baia Mare, care lucrează clopote de numai doi ani şi este foarte cunoscut în străinătate. Aşa a vrut Dumnezeu, să avem în mijlocul nostru acest clopot mare, prin dragostea acelei familii din Iaşi. Dacă nu aveau râvnă , nu puteau să vină tocmai din Iaşi să ne facă un clopot. În zilele senine clopotul se aude tocmai din şoseaua Neamţului. Acum este înălţat pe un postament la 2 metri înălţime de la pământ. Când va fi înălţat la peste 30 de metri, de unde se va auzi clopotul acesta ?”, se întreabă stareţul Varnava.
După clopotul mare, Mănăstirea Sfântul Mina a mai primit două clopote din partea conducerii Combinatului Sidex Galaţi, ai cărei patroni, aşa cum ştie toată lumea sunt indieni, de religie budişti, care au rămas impresionaţi de lucrarea dumenzeiască care se realizează pe Dealul Bisericii. Ene Varnava nu ştie când va fi gata mănăstirea, oricum de lucru va fi întotdeauna iar lucrările din acest an se concentrează pe finalizarea zidului împrejmuitor, de piatră (piatra de râu este transportată de la o distanţă de peste 120 de kilometri – nn) şi a clopotniţei care se va înălţa cu o cruce peste turnul mare al bisericii de piatră.

Mănăstirea este vizitată de mulţi credincioşi, care în mod miraculos îşi regăsesc liniştea sufletească. În anul 2003, lăcaşul a primit o sfîntă raclă cu părţi din Sfintele Moaşte ale Sfîntului Mare Mucenic Mina, Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, Sfîntul Ierarh Glicherie Mărturisitorul, Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, Sfîntul Mucenic Haralambie şi Sfîntul Mucenic Florian, toate fiind însoţite de Sfîntul Acoperămînt de pe Racla Sfîntului Mina din Egipt. În iunie 2004 a fost adusă din Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci. La mănăstire este o raclă cu părţi din sfintele moaşte ale Sfinţilor Mucenici Modest şi Ermoghen, Sfîntul Ioan Gură de Aur, Sfîntul Ierarh Ghenadie şi Sfîntul Mare Mucenic Pantelimon. Toamna trecută, de la Muntele Athos au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului – Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare şi Gherontissa.

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava este datoare faţă de Spitalul Municipal Fălticeni
Asta ne-a declarat directorul spitalului Adrian Sigmund, după ce şefa CAS Suceava a ieşit în media locală cu o informaţie potrivit căreia la Spitalul Municipal Fălticeni au existat în ultimele luni raportări fictive, în avans în ceea ce priveşte bolnavii externaţi. Spitalului i s-au decontat banii, însă la un control s-a depistat că o parte din serviciile medicale raportate nu au fost efectuate, fapt pentru care s-a dispus recuperarea sumei aferente acestora. Este vorba de suma de 100 milioane de lei vechi.
„Adevărul este parţial, în sensul că raportările pe care le-am făcut către CAS, pentru finanţarea lunilor în curs, au fost mai mult decât a fost contractat. Deci am avut bolnavii şi servicii în plus. Este adevărat că nu au fost exacte datele care se refereau la raportările pentru perioada 1 – 15 ale lunii. Casa face decontări ale serviciilor în două etape iar eu trebuie să acopăr cheltuielile de personal o singură dată pe lună. De aici a apărut discordanţa între ceea ce s-a raportat şi nevoile spitalului”, ne-a declarat directorul Sigmund.
El spune că nu a fost nimic fictiv în raportări, ba din contra, „Casa ne este datoare cu decontări legate de serviciile efectuate în plus, atât pe linia bolnavilor externaţi cât şi pe activitatea de laborator, mai ales pe analizele făcute în regim de urgenţă”. Pentru că nu are încă o sumă exactă a datoriilor pe care CAS Suceava le are faţă de Spitalul din Fălticeni, directorul Adrian Sigmund a cerut compartimentului de audit să verifice toate serviciile efectuate de la 1 ianuarie şi până în prezent.
Din luna mai CAS Suceava a alocat în medie câte 5 miliarde de lei vechi pentru activităţile medicale. „Casa spune că asigură acheltuielile de personal. Spitalul nu funcţionează numai cu personal, spitalul are cheltuieli de întreţinere care sunt destul de mari dată fiind structura multipavilionară. Sunt şi cheltuieli legate de hrana bolnavilor, cheltuieli pentru aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi dezinfectante. Aceste cheltuieli trebuie să fie prevăzute întotdeauna într-un buget”, a încheiat directoul Spitalului Municipal.

Şi totuşi …fotbal de „Liga a III a” la Fălticeni
După trei ani, atunci când Foresta Fălticeni ieşea definitiv de pe scena fotbalului românesc, stadionul „Nada Florilor” s-a deschis din nou pentru microbişti. Consiliul Local a aprobat atribuirea în folosinţă gratuită a celor două stadioane din oraş, Clubului Sportiv „Juventus” Fălticeni. Conducerea clubului trebuie să prezinte cât mai curând administraţiei locale un proiect, în baza legii privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a cluburilor sportive, pentru ca municipalitatea să acopere un sfert din bugetul necesar derulării sezonului competiţional, respectiv 1 miliard din bugetul de 4 miliarde de lei vechi. Iată rezultatele de pana acum inregistrate de echipa noastra in seria I a Ligii a III a. Etapa I: 2 – 3 cu Laminorul Roman (treren propriu); Etapa a II a 0 – 0 cu Politehnica II Iasi (deplasare); Etapa a III a 1 – 1 cu Pambac Bacau; Norocul nu le-a surâs tinerilor fotbalişti de la Juventus Fălticeni nici după etapa a IV a. În partida de vineri seara, de la Paşcani, fălticenenii au fost învinşi cu 4 – 1 de echipa „Leonard” Paşcani. Golul Juventus-ului a fost înscris în prima repriză de către atacantul Croitoru. Ajunşi pe locul 17 cu doar două puncte, jucătorii antrenaţi de Constantin Jamaischi vor întâlni sâmătă 2 septembrie, pe stadionul Nada Florilor, echipa FCM II Bacău, echipă aflată în urmărirea liderului FCM Focşani.

Anunțuri

Introduceti anuntul dumneavoastra

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s