Aprilie

Debut de aprilie …. amăgitor
Cum altfel putem caracteriza acest început de Prier. Este cald, chiar foarte cald pentru 30.000 de oameni care în numai două săptămâni au trecut de la cojoace şi bocanci la haine de primăvară-vară. Dar chiar şi aşa, cineva acolo sus s-a ţinut în ultimele zile pe şotii: dimineaţă soare, la aviază ploaie şi seara vânt. Asta a fost reţeta pentru primele zile din aprilie, ba sâmbătă, în ziua păcăliţilor ne-am pricopsit cu o grindină cât bobul de mazăre, care a speriat albinele ocupate să strângă polenul din primele flori ale sezonului şi ciorile care culegeau crengile rămase la curăţarea viilor pentru a construi cuiburile în care vor noile generaţii de croncănitoare. Una peste alta, îngheţata a fost la mare căutare la început de săptămână dar nici umbrela nu a fost de lepădat, pentru că fălticenenii au mari şanse să se simtă „ca la Londra”.

Ziua Jandarmeriei Române sărbătorită la Fălticeni
Ca în fiecare an, sărbătoarea Jandarmeriei Române este sărbătorită într-un mod aparte la Fălticeni. Preambulul s-a derulat pe 1 aprilie când în unitate au fost prezenţi veteranii de război din zona Fălticeni. Luni, 3 aprilie, la sediul Centrului de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi ,,Petru Rareş”, începând cu ora 11.00, s-a desfăşurat adunarea festivă prilejuită de sărbătorirea a 156 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române. La această activitate au participat primarul Vasile Tofan, şeful Poliţiei municipiului Fălticeni, jandarmi şi cadre în rezervă. Comandantul unităţii, col. Constantin Străjer a dat citire ordinului de avansare la gradul următor înaintea expirări stagiului minim a unui subofiţer. După prezentarea mesajelor Preşedintelui României, al Primului Ministru, al ministrului Administraţiei şi Internelor, şi cel al Inspectorului General al Jandarmeriei Române, comanda unităţii a oficiat premierea câştigătorilor competiţiei sportive „Ziua Jandarmeriei”. Cupe, diplome şi materiale sportive au primit coordonatorii secţiilor sportive premiate iar militarii în termen implicaţi în aceste activităţi s-au ales cu zile de permisie: 5 zile pentru locul I, 4 zile locul II şi 3 zile locul trei. Nu au lipsit exerciţiile demonstrative şi un moment artistic susţinut de către singura fanfară militară din judeţul Suceava. Dar asta nu a fost totul. Un număr de 16 jandarmi de la Fălticeni au avut luni seara ocazia de a evolua în faţa Preşedintelui României, la Bucureşti, ca membri ai Corului Reprezentativ al Armatei. La aniversarea jandarimilor a fost prezent un personaj aparte, Pif – caniche-ul jandarm care nu a putut uita locurile în care a crescut când la comanda unităţii se afla fostul comandant Gheorghe Bujor. Chiar dacă stăpânul său s-a retras la pesnsie, lui Pif continuă să-i placă haina militară şi mai vine în vizită din când în când la unitate unde a învăţat … să fie câine.

Consilierii locali n-au văzut o sală de sport … din cauza paznicului
Pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului fălticenean de săptămâna trecută s-a aflat şi un proiect de hotărâre ce viza transmiterea în folosinţă gratuită a suprafeţei de 2652 metri pătraţi de teren situaţi în zona stadionului “Foresta”, Companiei Naţionale de Investiţii, pentru realizarea unei săli de sport care să aparţină Şcolii “Mihail Sadoveanu”. Şcoala în care învaţă cel mai mare număr de elevi din oraş, peste 1000, nu are un spaţiu adecvat celor 70 de ore săptămânale de educaţie fizică Însă surpriză…. Părinţi, bunici, străbunici susţinuţi şi de o parte dintre cadrele didactice au semnat o petiţie prin care refuză categoric aceast cadou pentru noua construcţie ar fi amplasată la o distanţă de 20 minute de mers …şi va fi dificil de plătit un paznic din bugetul sărac al şcolii “Vrem o sală de sport mai mică, mai aproape de şcoală” a fost mesajul transmis de directorul adjunct al şcolii, nimeni altul decât fostul primar Ghiorghi Cornia. Din păcate, ce vrea Şcoala “Mihail Sadoveanu” se mai construieşte doar la ţară…pentru că sălile de sport care se realizează prin Compania Naţională de Investiţii nu pot fi mai mici de 2652 metri pătraţi. Chiar şi aşa, adjunctul Şcolii “Mihail Sadoveanu” şi-a pus problema asigurării pazei acestui obiectiv dată fiind mărimea sa. Ajunşi în impas, primarul Vasile Tofan s-a văzut nevoit să-şi retragă proiectul pentru a discuta şi cu celelalte două şcoli care nu au sală de sport despre posibilitatea de a primi cadou o sală de sport…. Şi uite aşa poate rata Fălticeniul posibilitatea de a atrage investiţii pentru o sală polivalentă, a cărei lipsă se resimte atunci când comunitatea se află în imposibilitatea de a organiza diferite manifestări cultural-sportive. Mai mult, pentru activităţile pe care le găzduieşte la Casa de Cultură, oraşul plăteşte chirie unei fundaţii de tineret care nu face nimic pentru tinerii oraşului.

„Mopping-up” la Baia, pentru a depista rujeola
Din casă în casă, aceasta a fost strategia abordată de inspectorii sanitari ai Compartimentului Teritorial de Sănătate Publică Fălticeni, pentru a vaccina toţi copiii comunităţii rrome de la Baia. De o săptămână, la cinci kilometri de Fălticeni evoluează un focar de rujeolă în rândul comunităţii rrome, care ieri număra 14 cazuri confirmate din 15 suspectate. Şefa CTSP Fălticeni, dr. Cătălina Pascal ne-a declarat că într-un singur caz nu s-a confirmat existenţa virusului. Principala grupă de vârstă cu probleme este cea cuprinsă între vârstele de 5 – 9 ani. „La apariţia acestor focare lumea se sperie şi este receptivă la sfaturile noastre dar, în afara acestor perioade rromii sunt greu de convins să se prezinte la cabinetele medicale. Rromii de la Baia sunt în general nomazi şi nu pot fi luaţi în evidenţa cabinetelor medicale iar când vine vorba de copii este foarte greu de colaborat cu părinţii. Este motivul pentru care foarte mulţi minori au scăpat la vaccinarea antirujeolă derulată de noi încă de la începutul anului. Acum am vaccinat 143 de copii iar în ultimele zile situaţia s-a calmat. Nu au mai fost făcute internări şi nu au mai apărut cazuri suspecte”, ne-a declarat Cătălina Pascal. Focarul a debutat cu şapte cazuri de rujeolă, majoritatea bolnavilor fiind internaţi în secţiile de boli infecţioase ale Spitalului Judeţean Suceava şi Spitalului Municipal Fălticeni. Activitatea de supraveghere în focar va continua.

Fără apă…la Muzeul Apelor
Nici la cald, nici la frig reţelele de apă ale municipiului nu mai fac faţă când trebuie să alimenteze cu apă a Fălticeniul. Zilnic, Agenţia ACET anunţă sistări în regim de urgenţă pe anumite tronsoane pentru a interveni în rezolvarea defecţiunilor. În ultima lună, defecţiunile s-au ţinut lanţ, una, două sau chiar trei pe zi. O astfel de avarie a fost semnalată la începutul săptămânii, iar marţi, pentru remedierea sa a fost nevoie jumătate de oraş să rămână “pe uscat” aproape opt ore. A fost o intervenţie pe reţeaua de apă aferentă străzilor Nicolae Beldiceanu, Mihai Eminescu şi Cuza Vodă care i-a afectat şi pe fălticenenii care locuiesc pe străzile: Anton Holban, Nicu Gane, 1 Mai, Ion Creangă, Pietrari, Liliacului, Ana Ipătescu, Republicii. De asemenea întreruperea apei a pus în dificultate mai multe instituţii de interes public: Spitalul municipal, Poliţia, Primăria, Piaţa agroalimentară şi …Muzeul apelor. Noroc că a curs din cer iar dispeceratul ACET a anunţat intervenţia cu o zi înainte. Locuitorii zonei Beldicenu şi pieţarii se uitau ieri cu ciudă la apa care se scurgea la canalizare dintr-un hidrant în timp ce ei nu aveau cu ce se spăla pe mâini.

Terase…. pentru consumatori cuminţi
Agenţii economici care utilizează terasele amenajate pe domeniul public, trebuie să achite la bugetul local, pentru cele 6 luni ale sezonului cald, suma de 1,3 miliarde de lei. Suprafaţa totală ocupată de terase, este la Fălticeni de 530 metri pătraţi. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Fălticeni, din urmă cu câteva zile, taxa pentru deţinătorii de terase din municipiu a fost majorată la 25000 lei/m.p./lunar. Funcţionarea teraselor se face în baza autorizaţiilor eliberate de către Serviciul Administrativ – Control, autorizaţii care vor fi vizate lunar în baza dovezii de achitare a taxei. Taxa se plăteşte pe întreag sezonul, indiferent de momentul amenajării teraselor. De un lucru vor fi nemulţumiţi cei mai mulţi patroni de terase, programul de funcţionare a fost stabilit pentru orarul zilnic 8 – 23, oră la care, din experienţa anilor trecuţi, creşte animaţia teraselor. Ce-i drept, după căldura din ultimele zile, unele baruri şi-au scos deja la aerisit mobilierul de vară.

Năluca de la 112
Casa unei fălticenence a fost vizitată de o nălucă. Miercuri dimineaţă, pe la ora 3, când somnul este cel mai bun lucru dat omului după o zi de muncă, un apel pe numărul unic de urgenţe 112 i-a trimis pe poliţiştii fălticeneni în misiune. Dispeceratul de la Suceava a recepţionat mesajul unei femei de pe strada Humorului care era alarmată că cineva a încercat să-i pătrundă în casă pe geam. Reclamanta, trecută de prima vârstă, a aşteptat nerăbdătoare sosirea poliţiştilor care au încercat să se dumirească despre ce a fost vorba. Geamurile, uşile, erau în stare bună, închise şi nimic nu dădea de bănuit că cineva le-ar fi pus cineva gând rău proprietarilor. Niciun indiciu care să sugereze că cineva străin s-a apropiat de casă. În final şi reclamanta a ajuns să se întrebe dacă nu cumva i s-a părut…sau o fia avut vreun coşmar. Cum paza bună trece primejdia rea, putem spune că de data aceasta lucrurile s-au terminat bine. Poliţiştii care s-au confruntat anul trecut cu numeroase furturi din locuinţele unor persoane avute, au tratat acest apel cu maximă responsabilitate.

Aglomeraţie la verdeţuri !
Piaţa agroalimentară din Fălticeni are în acesste zile cel mai mare număr de clienţi din ultimele luni. Am vizitat şi noi piaţa şi ne-am convins că este aşa. Fălticenenii sunt atraşi în special de tarabele care comercializaează verdeţuri: ceapă verde, salată, spanac, ridiche. Cei cu bani mai mulţi şi cu pofte alese pot achiziţiona chiar şi căpşuni, la preţul de 120 – 130.000 lei kilogramul. Joi, în zi de târg, cabinele de carne nu se numărau printre priorităţile fălticenenilor. Măcelarii se odihneau lângă galantarele pline cu carne de vită şi porc, cu preţuri cuprinse între 10 şi 16 lei kilogramul. Pentru că nu are căutare, carnea de miel, controlată sanitar-veterinar va fi la vânzare cel mai probabil cu o săptămână înainte de Paşti, iar în piaţă nu se vor vinde miei vii ! Mai sunt două săptămâni până la Sărbătorile de Paşte şi fălticenenii se uită prin buzunare să vadă dacă sunt pregătiţi să facă faţă preţurilor din această perioadă. În fiecare an, în apropierea sărbătorilor, agenţi economici ridică preţul produselor agroalimentare bazându-se pe faptul că fiecare om va scoate din buzunar, banii necesari pentru a avea o masă decentă de sărbători. Aperitivele tradiţionalele, drobul, mielul, pastrama, băuturile răcoritoare şi alcoolice, cozonacul, pasca, fructele şi micile atenţii sunt la mare căutare în această perioadă aduc un gol de peste 5 milioane de lei vechi în buzunarele fălticenenilor.

Rampe de acces … inaccesibile situaţiilor de urgenţă
Dacă este un lucru despre care se vorbeşte permanent atunci când vine vorba drepturile contribuabililor, aceasta este accesul tuturor persoanelor în instituţiile de interes public. Cei mai mulţi dintre noi am avut norocul să ne naştem sănătoşi dar luptăm să ne păstrăm sănătatea că nu de alta, cădem pe stradă şi nu se uită nimeni la noi nici cât la un câine râios. Guvernele de după 1989, au înţeles această nevoie a românilor care bat la porţile Europei şi au dat legi care trebuie puse în practică. Legea trebuie respectată de toată lumea indiferent că este vorba de instituţii publice sau de servicii private. Discriminarea pozitivă a categoriilor sociale defavorizate este o realitate a zilelor noastre. Pentru că legea este lege, în Fălticeni agenţii economici şi autorităţile trebuie să le asigure contribuabililor cu probleme locomotorii accesul la serviciile de interes public. Dar mare parte a rampelor speciale pentru cărucioarele cu rotile la intrarea în instituţii, au fost făcute doar de dragul legii pentru că în mare parte ele nu sunt accesibile oamenilor cu nevoi speciale. La prima vedere rampele de acces arată foarte bine, dar nu pot fi folosite decât cel puţin ca topogan pentru copiii care-şi aşteapră mamele la intrare. Unghiul de înclinare al buclucaşelor rampe este în majoritatea cazurilor de peste 45 de grade. Că sunt făcute doar de dragul de a spune că respectă legea, ne-am convins ieri la Fălticeni cînd, angajaţii ambulanţei au fost chemaţi să transporte la spital un bătrân căruia i se făcuse rău în timp ce participa la o întâlnire a rezerviştilor. Deşi clădirea are rampă placată cu marmură (!!!), prevăzută încă din faza de construcţie, omul a fost transportat la ambulanţă direct pe scări.

Un fălticenean dator la apă de 16 ani !
Are cinci copii, el şi soţia au pensii mici şi locuiesc în blocul 4 de pe strada Stadion Sportiv. Aceasta este pe scurt situaţia unui fălticenean care de 16 ani se încăpâţânează să nu plătească facturile pentru apa potabilă. Cei drept şi gazul metan a uitat să-l plătească de vre-o trei ani. Preşedintele şi administratorul Asociaţiei de proprietari nr. 10 spun că omul le crează mari probleme şi de multe ori vecinii bărbatului au avut avut apa oprită. În mandatul fostului primar, omul i-a spus edilului-şef că atât cât va fi primar, el nu plăteşte apa ! De aproape doi ani, la primărie este alt primar, dar cineva ar trebui să-l informeze şi pe rău-platnic despre acest lucru. De ce este supărat pe serviciul de apă nimeni nu ştie. Când a refuzat să mai plătească apa, omul avea o datorie de 700 de lei şi plătea 90 de bani de persoană apa pe o lună.

300 locuri de muncă pentru şomerii din Fălticeni
Cele mai multe locuri de muncă din Judeţul Suceava oferite şomerilor la Bursa Locurilor de Muncă de vineri, s-au înregistrat la Fălticeni, peste 300. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost mulţumită de numărul participanţilor, peste 300 de persoane cu tot felul de calificări şi de toate vârstele. Numărul angajatorilor prezenţi a trecut de 40, deşi iniţial îşi anunţaseră prezenţa doar 30. Se pare că 30 de şomeri au un loc de muncă începând chiar din ziua bursei, pentru restul locurilor de muncă, persoanele selectate urmând să susţină interviuri şi probe de lucru începând de luni. S-au căutat oameni pentru sectoarele de construcţii, confecţii, comerţ şi prestări servicii, fiind oferite şi şapte locuri de muncă persoanelor cu studii superioare.

Canotorii fălticeneni merg la campionatele naţionale
Urmează două săptămâni de foc pentru echipa reunită de canotaj CSS Nicu Gane – CSM Suceava. În zilele de 14 şi 15 aprilie canotorii fălticeneni participă la Campionatul Naţional de la Snagov iar pe 17 şi 18 aprilie la Campionatul Naţional de Fond – Juniori, de la Timişoara. “Aşteptăm noi performanţe de la sportivii noştri, după ce în martie băieţii şi fetele au adus două locuri I şi două locuri II la campionatele naţionale de ergometru”, ne-au declarat santrenorii Vasile şi Ana Avrămia şi Alioşa Grozavu. Canotajul fălticenean se pregăteşte să lanseze în focul marilor competiţii câţiva tineri foarte talentaţi şi dornici de performanţă: Petru Chersan, Ştefan Aldea, Andreea Bârzu şi Mariana Creţu.

La doi oameni, un şef !
Parchetul de pe Lângă Judecătoria Fălticeni funcţionează cu un minus de 4 procurori. În prezent există un procuror şi un şef. Situaţia nu este singulară în judeţ dar, chiar şi aşa bilanţul activităţii procurorilor pe primul trimestru din 2006 este unul pozitiv. Dar asta nu e totul. Mult trâmbiţata reformă în Justiţia română este abordată la Fălticeni cu doar patru judecători, asta după în 2003 erau 11 judecători iar în aria de responsabilitate a instanţei sunt peste 150.000 de persoane.

La 22.30 s-a declanşat vacarmul !
Pe o ploaie torenţială, meciul Steaua – Rapid din cupa UEFA a scos din case peste 1000 de fălticeneni. Petrecerea din miez de noapte a avut şi un preambul înainte cu trei ore de meci. Steliştii au simţit că vor fi câştigători şi au ieşit pe străzi luând prin surprindere forţele de ordine care se pregăteau să intre în dispozitiv ceva mai târziu. Conducerea Poliţiei Fălticeni a fost prevăzătoare şi a consemnat în stradă peste 30 de poliţişti şi mijloacele auto din dotare pentru a-i ţine departe de actele antisociale pe suporterii Stelei şi ai Rapidului. Până în zori, mai întâi în piaţa civică şi mai apoi în toate cartierele, oraşul a fost al fanilor Stelei. Fălticenenii gură-cască s-au crucit când au văzut steagurile imense fluturate de suporteri.Tinerii nu s-au mulţumit doar cu prezenţa în stradă, ci au patrulat mult timp în noapte în maşini, cu claxoane înnebunitoare care au înnebunit toţi câinii dar mai ales pe cei care se odihneau pentru o nouă zi de muncă. Vineri dimineaţă şeful poliţiei era nemulţumit că bucuria steliştilor i-a obosit serios subordonaţii care au stat vigilenţi prin cartiere mai ales că sub pretextul bucuriei, în stradă şi-au făcut apariţia şi mai multe persoane certate cu legea.

Executivul pregăteşte sezonul de păşunat
Începând cu această săptămână, Primăria Fălticeni a demarat o campanie de informare a posesorilor de animale, premergător începerii pe 1 mai a sezonului de păşunat. La sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii executivului şi specialiştii în problemele fondului funciar din primăriei s-au întâlnit cu locuitorii suburbiilor, fiind vizate zonele celor cinci trupuri de păşune aflate în evidenţa administraţiei locale. Pentru fiecare zonă s-au ales comitetele de păşunat iar administraţia locală îi va împuternici pe preşedinţii acestor comitete să acţioneze în interesul proprietarilor de animale. Executivul recurge la acest mijloc de informare pentru a preîntîmpina neînţelegerile din ultimii ani. Pe lângă aducerea la cunoştinţă a Hotărârii Consiliului Local din luna martie privind organizarea păşunatului, au fost discutate aspecte legate de curăţirea păşunilor, împrăştierea muşuroaielor, tăierea spinilor şi fertilizarea cu îngrăşământ, acţiuni care se vor derula cu sprijinul cetăţenilor. Pentru o bună organizare a acestor activităţi, s-a stabilit calendarul acţiunilor de fertilizare, astfel: astfel: miercuri 5 aprilie pe păşunea Tâmpeşti, joi pe păşunile din Buciumeni şi Ţarna Mare, vineri păşunea din Şoldăneşti iar în final, sâmbătă, pe păşune Oprişeni. Toţi crescătorii de animale sunt rugaţi de către autorităţi să participe la această activitate. Pentru acest an, primăria a achiziţionat 10 tone de îngrăşământ, fondurile de achiziţie fiind asigurate din taxele de păşunat percepute în 2005.
Anul trecut, pe cele 297 hectare de teren cu destinaţie de păşune – Şoldăneşti Poligon, Şoldăneşti Epurare, Tâmpeşti, Ţarna Mare şi Buciumeni -, au păşunat peste500 de vite şi peste 200 de oi. Singura păşune destinată oilor este cea din Buciumeni.Tot cetăţenii vor trebui să organizeze paza înainte de începerea păşunatului. Soluţia asigurării pazei este propusă pentru a se evita situaţiile din anii anteriori, când, înainte de debutul sezonului de păşunat, pe păşuni au intrat oile. Şi în acest an rămâne în vigoare interdicţia de păşunat pe suprafaţa de 3 hectare aflată în vecinătatea fostelor bazine de pe platforma METADET.

Consiliul Local Fălticeni a stabilt taxele speciale pentru păşunat în anul 2006 astfel : pentru bovine adulte – 30 lei/cap animal, tineret bovin – 15 lei/cap animal, ovine şi caprine adulte – 10 lei/ cap animal, tineret ovin şi caprin – 5 lei/cap animal. Taxele percepute se vor folosi în procent de 80% pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea celor cinci trupuri de păşuni existente. Perioada de păşunat a fost stabilită între 1 mai – 31 octombrie iar accesul animalelor bolnave pe păşune este interzis.

Termenul limită pentru încheierea contractelor de păşunat este data de 1 mai. Crescătorii de animale au obligaţia de a achita taxa de păşunat la casieria Primăriei până la data de 1 mai 2006. Au fost prevăzute şi taxele de gloabă pentru păşunatul fără drept – 40 lei / cap animal – bobine, cabaline, porcine şi 20 lei / cap animal – ovine caprine. Organizarea stânilor pe raza municipiului se va face numai cu autorizarea Primăriei Fălticeni, cu o taxă de 50 lei.

ACET nu are bani pentru Paştele salariaţilor!
ACET Fălticeni are nevoie de aproape 2 miliarde de lei pentru a-şi plăti salariaţii. Este vorba de salariile pe luna martie şi restant luna februarie. Datoriile consumatorilor au dus la întârzieri de peste o lună în onorarea salariilor. Şeful ACET Fălticeni, ing. Vasile Cozma ne-a declarat că unitatea face eforturi pentru ca oamenilor să le fie plătit în această săptămână avansul pe luna martie. Aşa cum se ştie, din puţinul încasat de la abonaţi se plătesc cu prioritate datoriile către E-ON. Şi lichidarea pe aceiaşi lună stă sub semnul incertitudinii. Chiar şi aceşti bani se vor împuţina, pentru că angajaţii de la Fălticeni au fost penalizaţi cu 15% pentru neândeplinirea producţiei de captare, de către şefii de la Suceava. De ce s-au aplicat penalizări ? Simplu, la gerurile din ianuarie – februarie, apa nu a mai ajuns la robinetele abonaţilor, aşa că a fost facturată o cantitate mai mică de apă decât cea pompată. Cu buzunarele goale şi o căruţă de promisiuni, angajaţii ACET sunt nevoiţi să menţină în funcţiune sistemul de furnizare a apei. Ploile din ultima perioadă au distrus digul improvizat la Staţia de Captare Baia III, pentru a putea asigura debitul necesar în zona pompelor de captare. Paradoxal, după ce în urmă cu o săptămână apa era prea mare, la retragerea apelor pompele au rămas aproape pe uscat. Cu utilaje închiriate, ACET Fălticeni încearcă astăzi să devieze cursul Moldovei pentru a reface debitul de captare necesar asigurării apei pompate spre municipiul Fălticeni. Ultimele întâlniri ale furnizorului cu asociaţiile de proprietari nu au dus la creşterea spectaculoasă a încasărilor lunare. Dacă la nivelul lunii februarie s-au cifrat la 1,8 de miliarde de lei vechi, factura lunii martie duce datoriile la 3,6 miliarde de lei. Şapte asociaţii au datorii de peste 100 de milioane de lei dar recordul îl deţine Asociaţia de proprietari 10 care are datorii de peste 400 milioane de lei şi mulţi locatari cu datorii istorice la întreţinere.

S-au întors berzele !
A venit primăvara, iazurile s-au dezgheţat dar lebedele care şi-au petrecut iarnă la Fălticeni se încăpâţânează să-şi amâne plecarea. Acum au o suprafaţă mai mare de apă la dispoziţie şi pot fi zărite în mai multe locuri: la intrarea de pe str Sucevei, în zona Piscicola ori spre Pocoleni şi în zona industrială. Câte-or fi, nimeni nu le mai poate ţine socoteala, dar cu siguranţă peste 20, spre disperarea riveranilor care nu-şi pot lăsa gâştele şi raţele pe lacuri. Pe lângă lebede, la cuiburile de anul trecut s-au întors berzele. În Cornu Luncii sunt probabil cele mai multe cuiburi de berze din zona Fălticeni. Cei care circulă cu maşina spre Gura Humorului se pot convinge de veridicitatea informaţiei noastre. Aproape pe fiecare stâlp de susţinere a reţelelor de înaltă tensiune există un cuib de barză.

Adio cercetare şi dezvoltare la Fălticeni
Proiectul de lege privind restructurarea cercetării agricole în România va aduce Staţiunea Pomicolă de la Fălticeni, la statutul de filială a Staţiunii Pomi-viticole de la Sîrca, judeţul Iaşi. În ultimii ani staţiunea a rămas fără câteva sute de hectare de livadă, de pe terenuri care au fost retrocedate foştilor proprietari. După ce vor rămâne cu 150 hectare de livadă, specialiştilor în pomicultură le va fi foarte greu să va să facă şi cercetare şi producţie de calitate. Spre exemplu, rămasă fără pepinieră, staţiunea nu va mai produce material săditor de calitate atît de necesar în zona noastră. Mai grav este că, deocamdată nimeni nu ştie cine trebuie să se ocupe anul acesta de curăţarea celor aproape 120 de hectare de livadă care au fost parcelate la sfârşitul lunii trecute, în aşteptarea Hotărârii de Guvern care să de-a liber la retrocedări.

Dispecerat la ACET Fălticeni
Începând de luni 10 aprilie, Agenţia Locală ACET a înfiinţat serviciul de dispecerat. 24 din 24 de ore abonaţii serviciului Apă – Canal – Epurare, pot semnala avariile şi problemele care apar în oraş la numărul de telefon 54.16.11. Şeful ACET Fălticeni, vasile Cozma ne-a declarat că toate sesizările cetăţenilor vor fi tratate cu seriozitate şi fiecarui interlocutor îi va fi transmisă soluţia găsită pentru remedierea problemei semnalate. Chiar dacă nu prea are putinţă, operatorul local măcar dă dovadă de interes faţă de problemele sistemului. După ce în ultimii patru ani a trecut prin mâna a cel puţin trei administratori, serviciul de apă nu are nici măcar o lopată bună. Intervenţiile se fac cu utilaje închiriate iar angajaţii sunt ţinuţi la muncă doar cu promisiuni.

10 cupluri s-au căsătorit în Postul Mare !
Calendarul Bisericii Ortodoxe Române spune explicit că în Postul Paştelui nu se oficiază căsătorii. Asta spun însă canoanele bisericeşti. În practică, tinerii din Fălticeni nu mai ţin de mult cont de ce spune Biserica. În Postul Paştelui din acest an au fost oficiate la Fălticeni 10 de căsătorii civile. Ultima căsătorie civilă a fost programată luni. Proaspeţii însurăţei vor trebui să aştepte însă până după Paşti pentru a-şi jura credinţă şi în faţa lui Dumnezeu, preoţii neoficiind în această perioadă nicio căsătorie.

60 de achiziţii în primele trei luni
Numărul mijloacelor auto din Fălticeni a crescut în primele trei luni ale anului cu 60 de bucăţi. Persoanele fizice deţin acum 3862 de autoturisme iar persoanele juridice 500. În creştere se află şi numărul motocicletelor, motoretelor şi scuterelor, peste 200. În primele trei luni fălticenenii şi-au mai achiziţionat autobuze, autocare, microbuze, rulote. Acestea sunt doar mijloacele auto înregistrate la Fălticeni, numărul lor fiind mult mai mare dacă socotim maşinile înregistrate în alte localităţi sau cele achiziţionate în leasing.

La bloc, ca-n codru !
Strada Republicii este una dintre cele mai aglomerate artere de circulaţie din municipiul Fălticeni. Lăţimea străzii a permis realizarea de parcări adhoc, aşa încât locatarii din zonă şi agenţii economici îşi lasă maşinile pe una din benzile de circulaţie. Mai nou, dimineaţa când oamenii se trezesc să meargă la muncă, sunt învioraţi de câţiva vecini foarte matinali, cu afaceri prin bazarele judeţului. Ca să încarce sacii cu adidaşi şi haine ieftine în maşinile luxoase ei urcă cu maşinile petrotuare, dar nu se mulţumesc cu atât. În casele lor, vecinii încearcă să-şi savureze cafeaua de dimineaţă, dar comercianţii îi tratează cu claxoane şi manele de parcă ar fi în codru. Trecătorii care îndrăznesc să le atragă atenţia că nu pot merge pe trotuarul care le este destinat sunt trataţi şi ei suplimentar … cu “Sictir!”

„Oameni, locuri, obiceiuri” – ediţia a X a
Pentru că nu beneficază de un târg special de paşte, majoritatea meşterilor populari din Fălticeni expun în aceste zile în tot felul de expoziţii cu vânzare din ţară. Sărbătoare-i sărbătoare, dar oamenii muncesc şi tocmai de aceea vor să pună şi un ban la puşculiţă pentru zile negre. Să expui la Fălticeni doar pentru câţiva gură – cască nu prea rentează. De fapt este vorba de un fenomen al ultimilor ani la Fălticeni. Meşterii locali merg spre alte zări unde sunt mai cunoscuţi prin lucrările lor, iar la ei acasă, vin comercianţi din zona Harghitei care comercializează kitchi-uri. Dar vor veni şi zile mai bune, pentru că aşa cum se ştie, fălticenenii sunt iubitori de lucruri frumoase care merită orice sacrificiu, chiar şi financiar. Nu mai rămâne decât ca autorităţile să-i contacteze pe meşterii noştri pribegi şi să-i prezinte oamenilor la ei acasă. Până atunci vă spunem că Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” găzduieşte începând de miercuri cea de-a X a ediţie a Expoziţiei „Oameni, locuri, obiceiuri”, care marchează ca de obicei, Paştele, sărbătoarea sărbătorilor. Fălticenenii poartă o grijă deosebită acestei sărbători de primăvară. Port popular, ouă încondeiate, sculptură în lemn, icoane, împletituri şi plante medicinale şi modul lor de folosire, fac obiectul expoziţiei de anul acesta. Şefa secţiei muzeale Dana Tofan ne-a declarat că, zona etnografică rămâne adesea într-un cvasianonimat iar faptele de cultură populară sunt consemnate cu totul sporadic. Expoziţia propune o gamă variată de ţesături şi broderii din zona Fălticeniului, mai precis din zona Fălticeniului.

Precipitaţii … cu tencuială
Din 2007 proprietarii de locuinţe din Fălticeni vor fi obligaţi să îşi asigure locuinţele împotriva dezastrelor
naturale. cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. După evenimentul de joi dimineaţă, din centrul oraşului, putem să le recomandăm celor care circulă des pe lângă blocurile din Fălticeni, să-şi facă şi asigurări pe viaţă, pentru că nu se ştie niciodată ce surprize vin “de sus”. Ploia care a început miercuri, a adus cu sine şi căderi de tencuială de pe blocurile din centrul oraşului. Ziua de 13 a lunii aprilie a fost una foarte proastă pentru o tânără care l-a ora 9 se plimba pe sub geamurile Administraţiei Financiare de pe strada Republicii. Noroc de umbrela din dotare care a atenuat impactul bucăţilor de tencuială care s-au desprins de undeva de la etajul patru al imobilului. Vestea a ajuns în câteva minute la Primăria Fălticeni, care a descins în teren pentru a îndepărta pericolul care încă îi ameninţa pe trecători, chiar dacă angajaţii finanţelor publice au semnalizat locul ce trebuia evitat. Statutul de proprietar la bloc nu diferă cu nimic de statutul de proprietar la casă. Dacă hornul se dărâmă sau acoperişul se strică, răspunderea este doar a proprietarilor. Din păcate pentru fălticenenii de la bloc, simţul proprietăţii se rezumă doar la ce au în casă, pentru tot ce se întâmplă la exterior, se arată cu degetul spre administraţia locală care, în timpuri de mult apuse trimitea echipe speciale pentru reparaţii la faţade şi izolaţii pe blocuri. În fiecare an Inspectoratul de Stat în Construcţii avertizează asociaţiile de proprietari despre toate obligaţiile ce le revin ca proprietare ale blocurilor. Este situaţia în care se află şi blocul cu necazul de joi. Implicarea locatarilor în remedierea situaţiei a fost egală cu ZERO. Proprietarul apartamentului de pe care s-a desprins tencuiala este plecat de ceva luni în Germania, iar la vecinul de vis-a-vis am găsit acasă doar bona copiilor. În plus nimeni din bloc nu ştia unde este scara de acces pe terasa blocului. În cele din urmă Primăria Fălticeni a solicitat sprijinul pompierilor militari pentru a îndepărta porţiunile de tencuială care puteau să cadă în continuare.

În programul de colectare selectivă
Gunoierii concurează GOSCOM-ul la colectarea cartoanelor
Ce au învăţat fălticenenii din programul de colectare selectivă a deşeurilor menajere iniţiat de GOSCOM ? Nimic! Aşa se explică faptul că, deşi au containere inscipţionate pe tipuri de deşeuri, fălticeneniii depozitează gunoaiele aşa cum au făcut dintotdeauna …. pe jos sau în cel mai bun caz în pungi la coşurile stradale. La ghenă găsim plastic în coşurile pentru resturi menajere şi resturi menajere în containerele pentru PET-uri. Însă bomba abia acum vine ! Deşi de un an sunt amplasate eurocontainere speciale, din toate cele 19 puncte de colectare nu s-a strâns carton nici cât pentru un container. Pentru a bifa derularea programului de colectare selectivă şi pentru a avea ce scrie în rapoartele de mediu, GOSCOM-ul cumpără lunar cartoane de la cetăţenii care colectează ambalaje de prin magazine…sau chiar direct din buncăre.

„Mută-ţi maşina de pe locul meu, că-ţi sparg geamurile !”
Este una dintre desele discuţii care se poartă seara la Fălticeni între vecinii de bloc Nu contează că niciunul dintre ei nu este proprietar pe terenul din faţa blocului. Dar, pentru că trăim într-o democraţie autentic românească, simţul proprietăţii este omniprezent. Majoritatea celor care trăiesc la bloc, în virtutea faptului că parchează în acelaşi loc de ani buni, consideră că acesta le aparţine, ca şi apartamentul. Diferenţa ar consta în faptul că apartamentul l-au cumpărat, pe cînd locul de parcare nu. Locurile de parcare sînt situate pe domeniul public al primăriei, iar faptul că un locatar sau altul obişnuieşte să îşi parcheze maşina într-un anume loc nu îi conferă acestuia vreun drept asupra acelui loc. Sînt unii care nici măcar nu şi-au mai mişcat maşina de ani buni de pe acel loc, de le-au intrat roţile în asfalt iar copii s-au ales cu locuri de joacă „acoperite”. Alţii şi-au făcut bariere de blocare a accesului, sau au împrejmuit spaţiul de parcare cu lanţ asemenea mormintelor din cimitire pentru a nu permite parcarea nimănui atât cât lipsesc de la domiciliu. Cum numărul maşinilor creşte în fiecare an (numai în primele trei luni au fost înmatriculate 60 de maşini) iar străzile sunt expirate de mai bine de 10 ani, nu ne-ar mira ca autorităţile să instituie o taxă specială pentru ocuparea domeniului public. Din acel moment, fiecare, pe banii lui, va putea decide dacă lasă sau nu pe alţii să parcheze în locul lui. Pînă atunci, nimeni nu-i proprietar pe locul de parcare!

Teribilism … motorizat
A trecut vremea când telefonul mobil te făcvea cel mai tare din parcare în grupul de prieteni. În parcare trebuie să ai ceva mult mai mare şi mai tare pentru a fi cool. Aşa se face că în ultimii anii pentru copiii de familie bună s-au găsit de cumpărat vre-o 300 de motoscutere care-şi turează motoarele pe străzile centrale. „Vedetele” oraşului au tot ce le trebuie pentru a se întrece în curse nebuneşti, costume de protecţie şi căşti. Mai puţin îi interesează că nu respectă legea şi că pun în pericol siguranţa pietonilor. Nu mai există semafoare şi nici priorităţi la trecerile de pietoni. Toată lumea este a lor şi nimeni nu trebuie să-i deranjeze. Ba au deranjat pe cineva, pe poliţiştii de la circulaţie, care ieri au emis o serie de avertismente menite să-i potolească pe viteziştii pe două roţi. Alerta poliţiei are la bază tocmai necazurile pe care tinerii le produc. Duminică seara, în jurul orei 20, pe raza comunei Mălini, un tânăr de 27 de ani a pierdut controlul direcţiei motoscuterului pe care îl conducea şi s-a izbit puternic de un gard. Evenimentul a dus la accidentarea gravă a tânărului, care a fost tranportat la Spitalul Judeţean Suceava. Cu doar două zile înainte, vineri, un tânăr din Fălticeni nu a fost atent şi s-a izbit cu scuter-ul de un autoturism care tocmai staţiona la trecerea de pietoni.

Ouăle înroşite – origini şi tradiţii în cultura populară
Credincioşii creştini – inclusiv cei români – poartă o grijă deosebită sărbătorilor pascale. Oul este privit în spiritualitatea populară ca simbol al creaţiunii, elementul primordial al tuturor lucrurilor, ca nucleu vital, incluzând însăşi enigma fecundităţii. Oul de Paşti, fiind un simbol al Creştinismului, este întrebuinţat de toate popoarele creştine, afirmă în studiul de folclor „Ouăle de Paşti”, publicat în anul 1937, folcloristul fălticenean Artur Gorovei, primul european care a cercetat acest obicei la toate popoarele. Prima clasificare a motivelor desenate pe ouă a fost făcută în anul 1908 şi cuprinde cinci serii de ornamente: regnul animal, seria motivelor vegetale, seria uneltelor, seria ornamentelor industriale şi diverse. În zilele noastre, mai toată lumea – chiar şi femeile de la ţară – colorează ouăle cu gallus sau vopsele tipografice. Pe vremuri, femeile nu ştiau de chimicale, ci de boieli naturale, extrase din foile de ceapă roşie – pentru culoarea roşie-, ceapă albă, flori de tei sau frunze de mesteacăn – pentru galben -, culoarea albastră din flori de viorele, pentru verde se întrebuinţa răchiţica, frunze de nuc, coajă de arin, pentru negru, frunze de boz, de soc, coajă de corcoduş. După Artur Gorovei, ouăle de Paşti sunt de patru feluri: monocrome, monocrome cu ornamente, policrome cu ornamente şi ouă cu ornamente în relief. Pentru ouăle încondeiate sau închistrite, denumire ce vine de la pensonul cu care se pictează numit chişiţă, se aplică o adevărată tehnică în care se folosesc de regulă boieli naturale cât şi ceara de la albine. Pretutindeni, românii ciocnesc ouăle de Paşti. Se ciocnesc numai ouă roşii cu un anumit ceremonial, fără nici o abatere. Oul are trei părţi: vârful, care se numeşte cap, partea opusă se numeşte cap, partea opusă se numeşte dos iar părţile laterale se numesc coaste. În prima zi de Paşti se ciocneşte numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos iar în zilele următoare dos cu dos. Regula generală este că dreptul de a lovi îl are bărbatul şi cel mai bătrân. Dacă spargi oul e semn bun, vei fi voinic tot anul.

Originea ouălor înroşite

Primii oameni au venerat oul şi focul , asocierea celor două simboluri simbolizează Creaţiunea la adăpost de primejdiile Geniului rău. Misterul care învăluie oul dăinuie din cele mai vechi timpuri până astăzi. Un obiect neînsufleţit care dă naştere unei fiinţe vii. „Oul a sintetizat misterul Creaţiunii; dintr-un ou trebue să se fi născut Universul, Lumea – deci şi omul. Oul cosmic trebue presupus la baza credinţei tututor popoarelor din lume”, ne mărturiseşte Artur Gorovei în studiul de folclor menţionat. Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statue purta un ou în gură. Perşii credeau că „Noaptea” a clocit oul din care au ieşit soarele, luna şi pământul. Indienii, fenicienii şi Israeliţii considerau oul ca principiu al creaţiunii. Legendele brahnane vorbesc de oul de aur care după ce a plutit pe ape un an a dat naştere cerului, pământului şi văzduhului, însuşi Brahma născându-se din ou. Filosofii greci şi romani vorbeau despre crearea lumii „ab ovo”. La popoarele slave se spune că din ou a ieşit ori o casă ori un palat, care se pot confunda cu omul ce locuieşte în ele. Galii şi-au luat ca simbol cocoşul, al cărui germen este în ou. la nromâni, în Bucovina este credinţa că „soarele e dintr-un ou”. Credinţa dualistică a popoarelor primitive în existenţa geniului Binelui şi al Răului s-a păstrat şi în ce priveşte oul. Din ou se naşte şi Diavolul sau Spiriduşul. oul părăsit se cloceşte 40 de zile subsuoară, şi din el iese Spiriduşul, sau oul se poartă nouă zile, şi când iese cu Învierea şi se cântă „Hristos a înviat”, cel ce poartă oul zice: „Şi al meu a înviat”, şi iese Spiriduşul. Concepţia primilor oameni asociată oului roşu este cea de a feri Creaţiunea de primejdiile Necuratului. Oul roşu este apărător împotriva diavolului. Păstrate în casă, ouăle roşii apără de răutăţi. Oul roşu e bun pentru că păzeşte casa de farmece. Casa în care se găsesc ouă roşii de la Paşti, este ferită de duhurile cele rele şi de uneltirile diavoleşti. Podgorenii, pentru a feri roadele de grindină, leagau primăvara viţe de vie cu salcie de la Florii, sau îngopau un ou roşu din Vinerea Mare. În Vâlcea se îngropa un ou din Joia Mare. Macedo-Românii pun în fereastră ouă de la Paşti. Tot în Bucovina, oamenii vorbeau de diavolul care întreba dacă se mai scriu ouă pe pământ şi dacă se mai colindă prin sate, iar răspunsul suna cam aşa: „Când ouă nu se vor mai scrie şi colinde nu vor mai fi , atunci el va ieşi”. Oul roşu a rămas, în cultul nostru, alături de cruce, ca simbol al biruinţei contra Diavolului. Nici un document scris nu indică data la care românii au vopsit prima dată ouăle. Cea mai veche menţiune despre acest obicei, o regăsim în amintirile lui del Chiaro, care descriind obiceiurile de Paşti de la Curtea domnească din Bucureşti, de pe vremea lui Constantin Brîncoveanu, spune că Principesa primeşte, în apartamentul ei, pe preoţi, cărora le sărută mâna şi le dăruieşte câte o năframă brodată, iar boierilor şi jupâneselor le dăruieşte câte două ouă „bizzaramente lavorate a fiori di oro” – adică ouă încondeiate, artă în care excelează femeile valahe. În Moldova, se aminteşte despre ouăle de Paşti, în Cronica lui Gheorgache, al doilea Logofăt, în Iaşi, în anul 1762. Pe vremea lui Antioh Vodă s-a oprit „trasul la vale”, obicei care îngăduia ca în ziua de Paşti să se ude cu apă unii pe alţii, cei care voiau să scape se împăcau cu trăgătorii dându-le pască şi ouă.

Tradiţii cu ouăle de Paşti
Peste tot în România, cei care participau la slujba Învierii , se spalau cu apă proaspătă în care s-a pus măcar un ou roşu şi câţiva bani de aur sau de argint. Oul roşu însemna că spălîndu-se erau uşori şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste an şi să fie curaţi ca argintul sau ca aurul. Toţi creştinii sunt datori să dea preoţilor, prietenilor şi rudelor, câte un ou roşu în ziua de Paşti zicându-i „Hristos a înviat” primind răspunsul „Adevărat a înviat”. Cînd încep să mănânce, de Paşti, românii încep cu oul roşu. Ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinţii cu copii.

Ouăle roşii în medicina populară
Cu ouă roşii se fac descântece pentru mai multe boli: durere de dinţi, de urechi, de gât, de roşeaţă, de beşica cea rea, când se umflă pulpa vacii etc. Mânjilor mici li se leagă de gât un găvan de lingură ce a fost utilizat la înroşirea ouălor de Paşti. Ouăle roşii de pichire, se întrebuinţează ca leac pentru muşcătua de şarpe şi în farmece de dragoste. Ştergarul cu care au fost şterse ouăle abia înroşite se păstrează un an pentru că e bun la durerea de urechi.

Zicale populare
Celor care umblă cu minciuni – „Nu poţi face ouă roşii cu minciuni” sau „ Cu minciuni nu se roşesc ouăle. Despre o persoană frumoasă, rumenă la faţă – „A fi frumos ca un ou roşu de Paşti”. Unui om care trăncăne verzi şi uscate – „Chef, Mirică, şi un ou roşu”.

Motive ornamentale
Simboluri – Crucea mielului, Crucea nafurei, Crucea paştelui, Crucea românească, Crucea Moldovenească, Crucea rusească (Bucovina, Basarabia), soarele, luna, steaua, floarea strachinei (Râmnicu Sărat), steaua ciobanului, mănăstirea, prescura. Motive animaliere – albina, aripioara, barza, berbecele, boul, broasca, calul, capra, cârtiţa, cloşca cu pui, cerbul, cocostârcul, corbul, coropişniţa, costiţele, melcul, cocoşul, fluturele, gaia, găina, gâsca, goanga, grangurul, greierul, hultanul, hulubul, iepurele, leul, lupul, mâna milogului, musca de perete, năpârca, paianjenul, palma, peştele, porcul, pupăza, puricele, racul, rădaşca, rândunica, raţa şarpele, ţapul, urechea şi viermele. Plante – arţar, bradul, butonaşi, călinarul, căpşuna, cercelul doamnei, cireaşa, ciuboţica cucului, ciuperca, clopoţelul, cuişoare, degetuţe, fasolea, etc. Obiecte uzuale – balerca, Brâul Maicii Domnului, Brâul popii, calea rătăcită, cârja ciobanului, cârlig şi drum, cercelul, desagii popii, fierul plugului, frâul calului, inelul ciobanului, etc. Printre elementele fundamentale ale ornamentaţiei oului de Paşti întâlnim: soarele şi luna, svastika (crucea încârligată în sute de modele), triquetrum (compus din trei cârlige care pornesc dintr-un centru în care se întretaie), roseta (combinaţie de două svasici sau două triquetre, are opt ramuri ca simbol al zeităţii Soarelui).

Ouăle de Paşti la alte popoare
Ukraina – asemănarea izbitoare între ouăle încondeiate din Ukraina şi cele din România, dă naştere la întrebarea dacă românii au împrumutat ornamentaţia ouălor de Paşti de la ucrainieni, sau ei de la noi. În Bulgaria oului de paşti i se spune „cerveno iaiţe” (ou roşu) şi este împodobit trăgându-se linii paralele şi între ele puncte sau linii frânte, roşii pe fond galben. Ouăle se fierb în apă cu foi de Arum maculatum, ca să capete culoare galbenă şi apoi se vopsesc roşu, care înseamnă sângele lui Isus. În Ungaria s-a păstrat datina ouălor încondeiate. deosebirea între modelele ungureşti şi cele româneşti, consistă nu numai în motivele de ornamentaţie, dar mai bătătoare la ochi este deosebirea de colorit, de combinaţii de culori. Motive neobişnuite în ornamentaţie cum ar fi: stoguri de fân, fântâni cu cumpănă, călăreţi, inimi aprinse, pinten înconjurat de lauri. femei cu coşuri de ouă în mână, etc. Despre origine ouălor roşii în Cehia şi Slovacia există mai multe legende. Pelângă culoarea roşie se folosesc şi alte culori pentru vopsirea ouălor de paşti, dar se fac şi ouă încondeiate cu felurite desene şi versuri scrise. Polonia cunoaşte mai multe soiuri de ouă de Paşti: monohrome, fără desene, colorate cu o singură culoare, cu desene zgâriate cu un corp ascuţit. Pisanki sunt ouăle înfrumuseţate cu figuri desenate cu ceară, înainte de ase muia oul în culoare.În Rusia, morţii sunt vizitaţi în prima zi a Paştelui când se îngroapă ouă în morminte. Există obiceiul de a te spăla în ziua Paştelui cu apă în care s-a pus un ou roşu, pentru a căpăta obraz rumen. Un şoarece care a mâncat o fărămiţă dintr-un ou sfinţit de paşti se transformă în liliac. În Grecia se întrebuinţează pretutindeni ouăle roşii de Paşti. În câteva părţi ale ţării – Grecia meridională – se fac ouă zugrăvite şi se desenează pe ou figura lui Hristos, a Sfintei Fecioare, a sfinţilor şi a Crucii. De înviere, grecii trimit naşilor atâtea ouă câţi membri sunt în casă, plus unu, ca să se mărească, să sporească familia naşului.În Italia este datina ouălor de paşti colorate. În Friul, luni după Paaşti, se vopsesc ouă în culori variate, se coc, cu aceste ouă copiii se joacă pe fâneţe, aruncându-le în sus, şi le ciocnesc, ceea ce le produce bucurie. Franţa este ţara în care datinile vechi dispar cu repeziciune. Artur Gorovei menţionează că existau intelectuali de seamă care nu au auzit despre acest obicei în ţara lor.În Paris, studenţii alcătuiau adevărate procesiuni ale oului, strângând ouă pentru săraci. La o expoziţie din 1892, tot la Paris, s-a putut vedea o colecţie de ouă încondeiate. Puţine informaţii despre ouăle de Paşti existau şi în Spania. Până în anul 1937, literatura spaniolă nu avea nici o lucrare cu privire la ouăle de Paşti. În secolul XIX ouăle colorate se duceau ofrandă la biserică. Foarte rar se întâlnesc ouă închistrite cu motive florare. Obiceiul este răspândit în toată Austria. Ouăle sunt împodobite cu embleme şi ornamente de fete şi sunt dăruite băieţilor cu care dansează la carnavaluri. La germani s-au cunoscut încă din vremurile vechi, ouăle închistrite. Copiilor li se spune, în Germania, că ouăle de Paşti colorate sunt aduse de iepuri şi ascunse, ca să le găsească ei. Odinioară oul de Paşti se colora galben, brun , astăzi se fac mai mult ouă pestriţe.În Elveţia se credea că ouăle de paşti sunt aduse de iepuri, şi copii pregătesc, din florile primăverii, câte un cuib pentru a se depune ouăle. Ouăle ascunse în livezi sunt căutate de copii, obicei care era numit „vânatul iepurelui de Paşti”. În Belgia era răspânddită credinţa că, în Joia Mare, clopotele bbisericilor pleacă la Roma. A doua zi, clopotele se întorc şi aduc ouă de toate felurile, pe care le lasă prin grădini, pentru bucuria copiilor. Ouăle de Paşti se colorau cu drojdie de cafea, cu coji de ceapă, etc. În Finlanda, tradiţia ouălor de Paşti era conexă actului numit „virvonta”, o serie de ceremonii destinate să asigure benedicţia vitelor care ies din grajdurile în care au petrecut iarna. În literatura arabă, Artur Gorovei nu a găsit nimic relativ la ouăle de Paşti. Doar în Egipt, se pare că obiceiul a fost introdus de greci, în epoca în care au ocupat o parte din Egipt. Pentru „serbarea primăverii”, musulmanii fac ouă roşii, sau de alte culori, fără a întrebuinţa semnul crucii. Sărbătoarea este de origine păgână şi este fixată în ziua a doua a Paştelui ortodox, când toată lumea o sărbătoreşte în comun, prânzind pe iarbă verde şi împodobindu-se cu flori.

S ă p t ă m â n a r e g ă s i r i i
Creştinii ortodocşi din Fălticeni vor aştepta Lumina Învierii pregătiţi din punct de vedere spiritual. Chiar dacă în zona fostului raion – judeţul Baia -, comparativ cu zona Bucovinei, tradiţiile pascale nu sunt la fel de numeroase, localnicii sunt recunoscuţi pentru pregătirea mesei de Paşti: pască, cozonac şi prepararea mielului pascal. Pentru noi moldoveni, Paştele este ocazia reunirii familiilor. Copiii merg de obicei la părinţi cu daruri tradiţionale: ouă roşii, cozonac şi pască. La a doua înviere, creştinii merg la biserică cu un ou la ei. Preotul iese cu Evanghelia şi la sfârşitul slujbei ciocneşte un ou cu fiecare credincios în parte.
Pentru că nu beneficază de un târg special de paşte, majoritatea meşterilor populari din Fălticeni expun în aceste zile în expoziţii din ţară. De fapt este vorba de un fenomen al ultimilor ani la Fălticeni. Meşterii locali merg spre alte zări unde sunt mai cunoscuţi prin lucrările lor, iar la ei acasă, vin comercianţi din zona Harghitei. Dar vor veni şi zile mai bune, pentru că aşa cum se ştie, fălticenenii sunt iubitori de lucruri frumoase. Nu ne mai rămâne decât ca noi autorităţile să-i contactăm pe meşterii noştri pribegi şi să-i prezentăm oamenilor la ei acasă. Până atunci îi invit pe toţi cei care trec prin municipiul Fălticeni în aceste zile de sărbătoare să poposească şi la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, care găzduieşte cea de-a X a ediţie a expoziţiei „Oameni, locuri, obiceiuri”, care marchează ca de obicei, Paştele, sărbătoarea sărbătorilor. Chiar dacă zona etnografică rămâne adesea într-un cvasianonimat iar faptele de cultură populară sunt consemnate cu totul sporadic, fălticenenii poartă o grijă deosebită acestei sărbători de primăvară. Port popular, ouă încondeiate, sculptură în lemn, icoane, împletituri şi plante medicinale şi modul lor de folosire, fac obiectul expoziţiei de anul acesta.
„Învierea lui Hristos – Praznicul praznicilor şi Sărbătoarea sărbătorilor se revarsă din plin în inimile tuturor celor ce nădăjduiesc în triumful binelui asupra răului, al adevărului asupra minciunii, al vieţii asupra morţii. Iisus s-a jertfit şi a înviat pentru fiecare dintre noi, deschizându-ne calea spre credinţă, toleranţă şi iertare. Fie ca lumina Sfintelor Sărbători de Paşte să intre în casele dumneavoastră, să petreceţi alături de cei dragi, în pace şi linişte sufletească. HRISTOS A ÎNVIAT !”

Pregătiri de Paşte la Fălticeni
Fălticenenii se pregatesc de sărbătoare. Mai întâi însă işi numără banii. Unii au calculat deja cat ii va costa masa de Paste. Se ajunge la 300 de lei. Numai mâncarea şi băutura. Fără excese. Cat să nu le ţipe stomacul de foame, după ce golesc farfuriile de ciorbe şi sosuri. Chiar dacă au sau nu timp, ficare gospodar din Fălticeni se pregăteşte de paşte cum ştie el mai bine. Asta bineînţeles în funcţie şi de bugetul de care dispune. Un lucru este cert, nu se renunţă la nimic din bunătăţile tradiţionale: ouă roşii, cozonac şi pască.
Mai greu este în acest an cu pregătirea mielului, pentru că mieii lipsesc din galantarele magazinelor de profil. În spaţiul special amenajat în Piaţa Agroalimentară apariţia la vânzare a cărnii de miel este aşteptată cu înfrigurare, pentru că se vorbeşte de preţuri între 15 şi 20 de lei pe kilogram. Din cauza restricţiilor impuse de prevenirea apariţiei gripei aviare, de Paşte, fălticenenii vor mănînca ouă ştanţate. Deşi este departe de oraşul de pe Şomuz, gripa aviară a impus un plan restrictiv de măsuri menit să-i apere pe localnici de griji. Decizia a stîrnit nemulţumirea ţăranilor care sunt nevoiţi să-şi vândă marfa precum contrabandiştii. Oricum, pentru cine mai are rude la ţară mielul şi ouăle nu sunt o problemă. Cozonacul, pasca şi o sumedenie de soiuri de prăjituri pot fi cumpărate de la patiserii. Acestea spun că au suficiente comenzi în acest sens, motiv pentru care au vor fi nevoite să-şi suplimenteze personalul pe schimburi.
Am făcut şi un raid pe la mai multe magazine din Fălticeni. Un om obişnuit trebuie să şi mănânce de paşte, nu? Cele mai bune preţuri le găsim în supermarket-uri. Pentru grătarul din ziua de Paşti, la iarbă verde sau în curtea casei, aveţi nevoie de câteva caserole de mici. O caserolă de un kilogram de pastă de mici costă până în 10 lei. Micii trebuie udaţi cu multă bere. Tot la supermarket-uri, berea la bidon de 2,5 litri costă până în 5 lei, iar cea mai ieftină bere la sticlă de 0,5 l costă 1 leu. Producătorii de ouă, carne, vin, dar şi comercianţii de zarzavaturi, fructe şi legume au săltat puţin preţurile care au căutare. Fructe precum bananele, portocalele şi mandarinele sunt mai ieftine în medie cu 1 până la 3 lei decât castraveţii şi roşiile. Foarte puţini oameni se apropie însă de tarabele cu struguri şi căpşuni, care au preţuri între 12 şi 14 lei pe kilogram. Cu bani mai puţini puteţi cumpăra urzici proaspete, la preţul de 50 de bani grămăjoara.
Cât de mult sunt dispuşi să cheluiască fălticenenii, pentru a se simţi bine de sărbători ne-am convins după ce am discutat cu coordonatorul activităţii celui mai mare supermarket alimentar din Fălticeni. Dacă într-o zi normală se fac încasări de 300 milioane de lei vechi, ultimele două săptămâni au adus un rulaj al mărfii mai mare chiar şi decât cel de la Crăciun. Din Fălticeni sau din comunele învecinate, peste 2000 de oameni cumpără zilnic produse în valoare de 650 milioane de lei vechi ! Practic se cumpără orice, începând cu ulei, făină, zahăr, orez şi foarte multe legume. Printre produsele cu mare căutare se mai numără şi pulpa de porc, carnea tocată, pasta de mici, oasele cu carne pentru ciorbă şi … blaturile de tort. Pe raionul de dulciuri, cel mai bine se vând iepuraşii de ciocolată de diferite mărimi, aproape 4000 de bucăţi până marţi la amiază.
De sărbători oamenii îşi fac curăţenie în casă aşa că sunt la mare căutare detergenţii şi celelalte produse pentru curăţenie. Pentru petrecerile organizate la restaurante sau pentru a arăta pur şi simplu bine, doamnele şi domnişoarele au golit rafturile de la raionul de cosmetice.
“În familia noastră există tradiţia ca tot ce înseamnă bunătăţi, să le facem acasă. Au un gust aparte atât cozonacul cât şi drobul, atunci când ţi le pregăteşti tu cu mâna ta. Mă întristează când văd galantare pline cu salate şi sosuri şi o mulţime de tineri care răsuflă uşuraţi că nu mai trebuie să stea la bucătăria”, ne-a declarat doamna Maria, o pensionară de modă veche.
“Mielul îl cumpăr de la un cioban din Şoldăneşti. Mi-l dă mai ieftin, pentru că îl cunosc. O să-l împart cu familia. Eu nu am voie să mănânc miel dar dacă aşa-i tradiţia…”, ne-a declarat un muncitor.
“Este mai simplu să cumpărăm mâncăruri gata pregătite care trebuie doar încălzite sau fierte. Vom avea mai mult timp pentru prietenii din străinătate care ne vizitează în aceste zile. La copturi nu ne băgăm, fac părinţii suficient cât să ajungă pentru toată familia”, ne-a declarat un cuplu tânăr.

Fălticeniul la 20 de ani după Cernobîl
Săptămâna viitoare se vor împlini 20 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Vestea exploziei unuia dintre reactore a ajuns şi în Roamânia foarte repede. Cenzura comunistă nu a putut opri ştirea care îngrozise toată Europa. Fără ca autorităţile acelor vremuri să anunţe ceva, la Fălticeni medicul şcolar a fost însărcinat să împartă pastile de potasiu şi vitamine pentru ca impactul cu radiaţiile să fie cit mai bine suportat de corpul uman. Cu toate că existau probleme de comunicare între oameni de frica miliţienilor, fălticenenii ascultau sfaturile prezentate de Radio Europa Liberă sau Vocea Americii. Fălticenenii au înţeles atunci că nu mai aveau voie să consume, unele fructe şi legume iar cele care erau permise consumului trebuiau să fie bine spălate. Chiar dacă nimeni nu confirmă oficial, între oamenii de rând se vorbeşte adesea că tragedia de la Cernobil a făcut şi în zona oraşului nostru victime. În timp, unii fălticeneni s-au îmbolnăvit de cancer, alţii de boli de piele, iar unii copii s-au născut cu malformaţii.
La maternitatea din Fălticeni s-au născut în zilele de 26 şi 27 aprilie, 13 copii, un număr des asociat cu ghinionul. Dintre aceştia, trei copiii aparţin unor familii din Fălticeni. Una dintre mămicile de atunci care a acceptat să ne vorbească, sub rezerva anonimatului, ne-a spus că a aflat despre evenimentul de la Cernobîl cu mult după ce a ieşit din maternitate. Nu s-a gândit niciodată că acesta ar fi putut afecta sănbătatea copilul ei. Acum fata sa are 20 de ani şi este sănătoasă şi nu a asociat niciodată aniversarea naşterii cu dezastrul din Ucraina.
Unul dintre personajele cheie ale acelor momente, în panica creată la nivelul conducerii oraşului, a fost şeful de stat major al Apărării Civile. După un scurt exerciţiu de memorie, Grigore Stratulat şi-a adus aminte că ziua de 25 spre 26 aprilie 1986 a fost una frumoasă şi călduroasă. Oamenii se plimbau liniştiţi pe străzile Fălticeniului fără măcar a bănui ce se va întâmpla peste câteva ore. “La ora 6 dimineaţa s-a dat alarma de gradul “zero” – alarmă radioactivă – pe tot teritoriul oraşului. Imediat au fost emise “îndemnuri – apel” către populaţie, să nu mai facă plimbări în aer liber, să stea mai mult în casă cu geamurile închise. Cei care aveau în curţi puţuri sau fântâni au fost sfătuiţi să le acopere. Consumul de legume şi fructe a fost limitat şi se făceau mereu presiuni ca acestea să fie consumate doar după ce au fost foarte bine spălate. De asemenea şi consumul produselor lactate era supus interdicţiei pentru că existau temeri ca nu cumva iarba consumată de animale să fi fost contaminată. Copiii mici trebuiau ţinuţi mai mult în casă iar în şcoli se împărţeau de către medicii şcolari nişte pasile mici cu potasiu sau iod. Pe atunci, lunile de primăvară erau destul de călduroase şi ţin minte că se putea face chiar şi plajă. Bucuria unora dintre fălticeneni a fost de scurtă durată, pentru că a apărut interdicţia de a se mai expune razelor soarelui. Tot ceea ce întâmpla deosebit pe raza oraşului era raportat de urgenţă primului secretar, la primărie, şi de aici era informat mai departe Statul Major al Apărării Civile. Ţin minte că timp de o lună am verificat cu ajutorul unui aparat radioactivitatea în aer, sol şi apă. Verificarile se făceau din oră în oră iar rezultatele erau comunicate la primul secretar al Sfatului Popular şi mai apoi Statului Major al Apărării Civile. Cele două farmacii din oras au fost aprovizionate atunci cu medicamente pentru câteva luni de zile. Internatele celor trei licee au fost transformate în spaţii de cazare pentru eventualele cazuri de îmbolnăviri. Pentru aceasta, internatele au primit suplimentări de paturi, veselă şi alimente care ar fi ajuns trei luni de zile.” Aceasta este pe scurt povestea momentelor de panică de acum 20 de ani, la Fălticeni.
Din nefericire, la distanţă de doi ani, în 1988, Fălticeniul avea să se confrunte cu propriul Cernobîl. A fost de ajuns manipularea greşită a două substanţe folosite în procesul de fabricare a policlorurii de vinil pentru ca 30.000 de suflete să simtă pe propria lor piele spaima a ceea ce se poate întâmpla într-un astfel de caz. Pentru ca s-a produs la o oră când oamenii încă dormeau, iar condiţiile atmosferice nu au favorizat raspândirea în atmosferă a cianurii, explozia de la Combinatul Chimic, năsit de Elena Ceausescu, a omorât doar câteva sute de animale. Blestemul anului 1988 a fost înlăturat abia în ianuarie 2005, după câteva răbufniri care au omorât sute de tone de peste pe Siret şi au băgat în spital oameni nevinovaţi care au consumat peştele infestat.

La Fălticeni, ca-n Londra !
O legendă spune că Dumnezeu a creat două curcubee, unul bărbat şi celălalt femeie, ambele trebuiind să lucreze împreună pentru a opri ploaia. Nu ştim dacă este vorba tocmai de cele două curcubee care au putut fi zărite pe cerul Fălticeniului, marţi seara. Ştim însă cu siguranţă că locuitorii oraşului de pe Şomuz s-au săturat de ploaie şi ar face orice ca măcar acum de sărbători aceasta să se potolească. După ce au scăpat cu greu de iarnă, de la începutul lunii aprilie fălticenenii sunt nedespărţiţi de umbrelă. Parcă Londra s-a mutat în Moldova. Acum este soare dar în câteva ore vremea se strică şi avem parte de ploaie şi de vânt. În privinţa puterii celor două curcubee de a potoli ploaia, ne-am convins că rămân la stadiu de legendă. Chiar în timp ce fălticenenii stăteau cu ochii holbaţi pe cer – vre-o 20 de minute -, s-a pornit ca din senin o ploaie torenţială care împrăştia stropii mari în stânga şi în dreapta. Cum şi ziua de miercuri a debutat tot sub ameninţarea ploii, localnicii îşi pot lua adio de la activităţi agricole în Săptămâna Mare. Poate după Paşti să se poată intra pe câmp iar de cules ceea ce se va cultiva …rămâne de văzut.

Au înflorit magnoliile !
Pe la jumătatea lunii februarie, după câteva zile mai călduţe, cei doi arbori – magnolii din parcul situat în vecinătatea Primăriei Fălticeni au înmugurit. Imediat a venit un ger năprasnic şi toată lumea spunea că arborii sunt compromişi aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani cu alţi copaci din specii rare, care creşteau pe spaţiile verzi ale oraşului. Numai că soarta n-a vrut să-i lase pe fălticeneni fără bucuria de a se vedea aceşti copaci înfloriţi şi în acest an. Magnoliile au înflorit primii în acest an, chiar în Săptămâna Mare, înaintea cireşilor şi a merilor. Mireasma florilor poate fi simţită pe aleea pietonală, de către toţi cei care ies la promenadă. Trecătorii au remacrat ieri şi zumzet-ul albinelor care au şi dat de gustul dulce al polenului.

În bazinul merelor se cumpră puieţi din Ardeal !
Am ajuns de tot râsul. După ce zeci de ani Fălticeniul a fost cunoscut ca principalul bazin pomicol din nordul Moldovei, iar puieţii produşi aici se vindeau în toată ţară, astăzi ne vând puieţi de măr staţiuni pomicole de prin Ardeal. Ieri, în zi de târg, Piaţa Agroalimentară din oraşul de pe Şomuz era plină de puieţi de pomi fructiferi. Angajaţii Staţiunii Pomicole din Aiud le-a vândut fălticenenilor şi ţăranilor din comunele învecinate, puieţi de măr, păr, cireş şi cais, la preţuri cuprinse între 10 şi 12 lei noi bucata. În anii din urmă, aceiaşi marfă putea fi procurată chiar din livezile Fălticeniului, cu preţuri cuprinse între 25.000 – 50.000 lei vechi. Însă, în urma retrocedării terenurilor din Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă de la Fălticeni, pepiniera a fost desfiinţată şi fiecare se descurcă pe cont propriu. Vrei nu vrei, cauţi un măr sau un păr care să-ţi dea roade mult mai bune şi mai mari, cumperi bazîndu-te pe buna credinţă a celor care vin cu puieţi în piaţă. Ce-o ieşi….. Doamne ajută ! Că doar suntem în Săptămâna Mare.

ASIROM Fălticeni jefuit ziua în amiza mare !
Joi după-amiază din sediul Asirom Fălticeni au fost furaţi în jur de 70 de milioane de lei vechi. Un cetăţean obişnuit care s-a recomandat ca fiind din Suceava a pătruns într-unul din birouri sub pretextul că doreşte să facă o asigurare. Hoţul s-a aşeazat lîngă unul dintre agenţii de asigurări în dreptul unui sertar întredeschis din care se puteau vedea foarte mulţi bani. După ce asiguratorul a părasit încăperea, hoţul a reuşit să distragă atenţia singurei persoane care se afla în acelaşi birou, moment în care el a furat toţi cei aproape 70 de milioane de lei vechi aflaţi în sertar. Făptaşul a părăsit sediul Asirom foarte calm şi fără să dea de bănuit restului angajaţilor aflaţi în acel monemt în sediul Asirom Fălticeni.
Vineri, Politia Fălticeni lucra la portretul robot al hoţului dar este prea puţin probabil să fie depistat deoarece persoanele care au intrat în contact cu acesta nu mai reţin trăsăturile hoţului. S-a întâmplat în Joia mare…. din păcate neglijenţa se plăteşte

Fălticeni … după Paşte
Dacă în zilele premergătoare sărbătorilor pascale, activitatea Maternităţii a fost una liniştită, începând din noaptea Învierii şi până luni inclusiv, au venit pe lume opt bebeluşi. Întâietate au avut fetiţele, pentru că s-au născut cici fete şi doar 3 baieti. Doi dintre noii născuţi sunt ai unor familii din Fălticeni iar restul de la ţară. Si pentru ziua de marţi erau programate cel puţin două naşteri.
De sâmbătă seara pâna în dimineata zilei de marţi, liniile de gardă ale Spitalului Municipal Fălticeni au fost solicitate de 89 de persoane. Directorul Adrian Sigmund ne-a declarat că cele mai multe solicitări au fost legate de abuzurile alimentare. La camera de gardă s-au mai prezentat şi foarte mulţi bolnavi cu probleme cardio-vasculare şi dureri anginoase, aflaţi în tranzit prin Fălticeni. Jumătate dintre cazuri au fost internate. În spital au fost internate în aceste zile 160 de persoane, un numar peste media obişnuita a anului, în comparaţie cu anii anteriori.
În ultimele zile nu s-au înregistrat evenimente rutiere grave. Sâmbătă, cu o oră înainte de miezul nopţii, un fălticenean de 46 de ani a pierdut controlul volanului şi s-a izbit de un gard de pe strada Tudor Vladimirescu. Şeful Formaţiunii de Poliţie Rutieră aşteapta rezultate probelor de sânge recoltate de la sofer pentru a hotărâ după caz suspendarea permisului de conducere. În momentul accidentului politiştii de la circulaţie l-au suspectat pe bărbat că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.
Marţi dimineaţă, neatenţia la costat pe un fălticenean dreptul de a-şi mai conduce maşina. La intersecţia străzilor Mihail Sadoveanu cu 2 Grăniceri s-a produs o tamponare între două autoturisme, din fericire fără victime. Un bărbat de 72 de ani care venea de pe strada Mihail Sadoveanu la volanul unui autoturism Lada nu a acordat prioritate şi a intrat într-un autoturism Dacia care circula regulamentar. Şoferului i-a fost reţinut permisul pentru 30 de zile.

NORME DE BUNĂ GOSPODĂRIRE LA FĂLTICENI
Joi 27 aprilie, de la ora 17, în sala „Iorgu Radu” a Primăriei Fălticeni va avea loc o nouă Şedinţă ordinară a Consiliului Local Fălticeni. Întrunirea deliberativă are o ordine de zi bogată în proiecte de hotărâre, printre care figurează şi regulamentul pentru stabilirea normelor de bună gospodărire pe teritoriul oraşului nostru. Organizarea, derularea şi participarea la activităţile de bună gospodărire constituie o obligaţie permanentă a autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici cu sau fără personalitate juridică, precum şi a locuitorilor municipiului Falticeni. Consiliul local şi Primăria răspund de organizarea, conducerea, îndrumarea, coordonarea şi controlul întregii activităţi de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, de păstrare a ordinii şi curăţeniei pe teritoriul administrativ al municipiului Falticeni. Însă şi agenţii economici au obligaţia să efectueze lucrările de întreţinere şi curăţenie a clădirilor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor acestora, a incintelor, împrejmuirilor, precum şi a oricăror alte spaţii utilizate de acestea. La rândul lor, locuitorii municipiului Falticeni au obligaţia de a asigura îngrijirea imobilelor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor gospodăreşti, curţilor, împrejmuirilor, să păstreze ordinea şi curăţenia pe străzi, drumuri, în pieţe, parcuri şi grădini, în celelalte locuri publice, precum şi în mijloacele de transport în comun.
Depozitarea la întâmplare a deşeurilor în spaţii neamenajate, a condus la acumularea acestora şi la un impact serios asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Se perpetuează încă mentalitatea că spaţiul public este locul unde se poate arunca orice şi oricând, şi că deşeul depozitat necontrolat trebuie să facă parte din peisajul cotidian.
În activitatea de fiecare zi, curăţenia şi buna gospodărire a localităţii este şi va fi întotdeauna o prioritate. Depinde acum de fiecare dintre noi să redăm Fălticeniului imaginea de oraş curat, civilizat şi bine gospodărit. Tocmai de aceea este nevoie de instituirea unui regulament care stabileşte norme de bună gospodărire, un regulament care instituie obligaţii şi sancţiuni pentru toţi fălticenenii fie ei autorităţi şi instituţiile publice locale, agenţi economici, simplii cetăţeni şi oameni aflaţi în tranzit prin Fălticeni.
Proiectul de hotărâre pe care îl voi supune dezbaterii Consiliului Local Fălticeni prevede şase mari capitole de norme care trebuie asumate şi respectate de către toţi fălticenenii: norme privind întreţinerea şi folosirea drumurilor, străzilor şi celorlalte căi de comunicaţii; norme privind salubritatea localităţii; norme privind protecţia mediului şi sănătatea publică; întreţinerea parcurilor, grădinilor şi zonelor verzi; întreţinerea şi folosirea imobilelor de locuit; privind activitatea agenţilor economici şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de comerţ în pieţe, târguri şi oboare. Pentru Încălcarea prevederilor hotărârii sunt prevăzute sancţiuni cu amendă de la 50 RON la 200 RON pentru persoane fizice şi de la 100 RON la 1.000 RON pentru persoane juridice.

Invitaţie la lectură
Săptămâna Bibliotecii este prinsă şi în activităţile cultural – educative ale şcolilor din Fălticeni. Miercuri dimineaţă, preţ de câteva ore elevii Şcolii „Ion Irimescu” au ieşit în întâmpinarea trecătorilor de pe mai multe străzi ale oraşului, cu invitaţii la lectură. Pe aleea pietonală, elevii clasei a IV a Step – by –step au oferit sute de cărticele confecţionate de ei înşişi, pentru a le aminti oamenilor mari că toate cărţile trebuie preţuite. Învăţătoarele Olimpia Buduşanu şi Iuliana Ivanov ne-au declarat că acţiunea a fost una din activităţile Proiectului „Cartea, prietena noastră”, în care este angrenată Şcoala Ion Irimescu. Deci, nu ezitaţi să primiţi în inimile dumnavoastră acest mesaj de suflet al copiilor: Iubiţi şi preţuiţie cărţile!
Nu a fost însă singurul semnal că cei mai mici locuitori ai Fălticeniului iubesc cartea. La Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” au poposit peste 20 de elevi de clasa a II a de la Şcoala „Mihail Sadoveanu”, pentru a se înscrie pe lisa celor care împrumută cărţi. Picii au văzut cum arată o fişă de lectură şi au rămas impresionaţi când au fost puşi să semneze pentru prima dată în viaţă pentru că au împrumutat o carte. Biblioteca de la Fălticeni are 92 de ani, funcţionând mai exact din anul 1914 când, odată cu întemeierea „Muzeului Fălticenilor”, s-au pus şi bazele unei biblioteci publice, fondator fiind Vasile Ciurea.
Numărul fălticenenilor care împrumută cărţi a rămas constant cu cel înregistrat în ultimii ani, aproape 6000 de abonaţi. Vacanţele sunt perioadele cele mai fructuoase în activitatea de la „Eugen Lovinescu”. Ponderea cititorilor este deţinută de elevi şi studenţi, cu un număr de 3400 de înregistrări. Intelectualii şi funcţionarii instituţiilor publice au 1100 de abonamente, iar muncitorii şi alte categorii sociale 1000 abonamente. Raportat la vârsta cititorilor, abonaţii bibliotecii sunt în primul rând cei cu vârste între 15 – 25 ani (3705 abonamente). Doar 150 de cititori au vârsta de peste 61 de ani. Pe criteriul sexului cititorilor, femeile sunt primele cu peste 3000 de abonamente.

Cărăbuşii de mai ne-au invadat în aprilie
Se spune că odată la patru ani, cărăbuşii îşi fac apariţia în număr foarte mare, distrugând culturile de pomi fructiferi. Chiar dacă orăşenii de pe Şomuz au cam uitat când au văzut ultima dată cărăbuşii, aceştia şi-au făcut apariţia la Fălticeni încă din seara celei de-a doua zile de Paşti. Nu câţiva ci rouiuri întregi, iar străzile Fălticeniului au fost invadate de carabusi. După zilele interminabile cu ploi, sosirea cărăbuşilor i-a dus în eroare pe mulţi localnici care, în momentele în care înaripaţii se loveau de geamuri, au crezut că afară plouă din nou. Acum, în fiecare dimineaţă angajatii de la Salubritate au o ocupaţie în plus, să măture cărăbuşii căzuţi pe sub stâlpii de iluminat public. Ce nu reuşesc să înlăture măturătorii rămâne pentru festinul miilor de ciori care-şi fac veacul în oraşul nostru şi a maidanezilor care în lipsă de altceva s-au mulţumit şi cu cărăbuşi. Ca de obicei invazia cărăbuşilor constituie o mare bucurie pentru o parte din copii care, odată ieşiţi de la şcoală, scutură copacii din zona centrală pentru a-i aduna. Asta ca să treacă timpul. Vă mai aduceţi aminte de moriştile pe care le făceam fiecare dintre noi în copilărie? Acelaşi lucru se întâmplă şi acum cu bieţii cărăbuşi. Ce mai fac copiii cu cărăbuşii ? De exemplu sunt folosiţi ca monedă de schimb pentru un măr sau o bomboană !

12 firme la cheie pentru zona Fălticeni
Fălticenenii care s-au săturat să lucreze pentru alţii şi-au luat inima în dinţi şi au pornit o afacere pe cont propriu. Asa se face că, de la începutul lunii aprilie, au luat fiinţă 12 societăţi comerciale, cu activitate preponderentă în domeniul prelucrării lemnului. Iniţiativele au fost sprijinite de către Reprezentanţa Fălticeni a Camerei de Comerţ şi Industrie, prin pachetul de servicii “Firme la cheie”. Clienţii s-au prezentat numai cu actul de identitate şi dovada sediului, celelalte operaţiuni necesare înfiinţării firmelor fiind efectuate de angajaţii camerei. În Fălticeni, perioada de vârf pentru înfiinţarea de noi firme o reprezintă lunile iulie – august când fălticenenii care muncesc în străinătate vin în concedii. Şefa Reprezentanţei din Fălticeni a Camerei de Comerţ şi Industrie, Lăcrămioara Grigoriu, ne-a informat că în cursul acestei luni au fost întocmite dosare de accesare a unor finanţări nerambursabile pentru 9 firme din Fălticeni. Finanţările vizează activităţi de comerţ şi promovare a producţiei la export. Valoarea finanţărilor va fi stabilită de Agenţia Naţională a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.

A început marea asfaltare
SC ELBI Fălticeni, firma care a câştigat licitaţia publică pentru lucrările de asfaltare din municipiu a început lucrările pregătitoare pentru trecerea efectivă la programul de reabilitare a drumurilor. Începând de ieri, angajaţii societăţii au trecut la decaparea gropilor şi a porţiunilor de asfalt crăpate pe Drumul European 85. Lucrarea se va efectua în mai multe etape pentru a putea fi asigurat şi traficul rutier. Pentru că în sectorul privat nu se sărbătoreşte Ziua Muncii, pe 1 mai ELBI va turna primul strat de asfalt din acest an. Există şi un grafic de priorităţi. Aşa cum am menţionat deja, întâi vor fi remediate gropile din E85, urmând remedierea gropilor rămase în urma intervenţiilor operatorilor de utilităţi iar până în octombrie toate străzile dens circulate. Primăria a desemnat deja un reprezentant din rândul funcţionarilor publici care va urmări permanent derularea lucrărilor la calitatea dorită de către muniicpalitate. Administraţia locală are prevăzute în bugetul pe acest an lucrări de reabilitare a drumurilor, în valoare de aproape 10 miliarde de lei vechi.

Hoţul de la ASIROM are 30 de ani, cel din portretul- robot are doar 16 ani !
Şeful Poliţiei Fălticeni, comisar Eugen Rotaru, ne-a declarat că poliţiştii continuă cercetările în cazul furtului celor 70 milioane de lei vechi, comis joia trecută din sediul societăţii de asigurări ASIROM. El a ţinut să precizeze că paguba nu este a societăţii de asigurări ci a gestionarei şi a soţului acesteia. Păgubiţii aveau la ei în acel moment banii economisiţi pentru achiziţionarea unei maşini. Soţul gestionarei tocmai îi adusese consoartei 25 de milioane de lei pe care îi împrumutase de la bancă. Ghinionul lor a fost că au lăsat banii la vedere, la îndemâna hoţului. Şeful poliţiei ne-a mai spus că încearcă să coopereze cu victimele însă acestea dau informaţii contradictorii care nu pot ajuta la stabilirea unui portret robot cât mai bun al hoţului. De exemplu, din declaraţii hoţul ar avea peste 30 de ani dar când se pun pe hârtie detaliile, rezultă fizionomia unui puşti de 16 ani. Vă reamintim că, în Joia Mare, un cetăţean obişnuit a pătruns într-unul din birouri sub pretextul că doreşte să facă o asigurare. Hoţul s-a aşeazat lîngă unul dintre agenţii de asigurări în dreptul unui sertar întredeschis din care se puteau vedea foarte mulţi bani. După ce asiguratorul a părasit încăperea, hoţul a reuşit să distragă atenţia singurei persoane care se afla în acelaşi birou, moment în care el a furat toţi cei aproape 70 de milioane de lei vechi aflaţi în sertar.

Plictiseala elevilor alungată cu bere …în parcurile oraşului
Nici bine nu s-a reluat şcoala că elevii de liceu s-au plictisit deja de carte. Cei drept vremea de afară nici nu-i prea îndeamnă pe la ore. Mult mai bine este să stai la umbra magnoliilor înflorite din parcul Primăriei. Protejaţi de perdeaua de verdeaţă, elevii cred că nu-i observă nimeni sau mai corect îşi pot observa mai bine profesorii. Şi nu poţi sta degeaba pe uscat. O bere consumată „în poştă”, este tot ce le trebuie. Dar pe măsură ce berea curge în gâtlejuri, creşte limbuţia. Nu vă aşteptaţi să aflaţi că odată răcoriţi tinerii fălticeneni recită poeziile din programa şcolară, la aşa ceva sunt buni doar tocilarii, băieţii de băieţi înjură cât mai mult pentru a le impresiona fetele care poştesc la rândul lor o ţigară.

Încă una şi mă duc !
Nu ştim dacă are legătură cu amintirea vremurilor cînd berea curgea din belşug de 1 Mai, însă, ieri în centrul Fălticeniului, ai fi crezut că se dă de băut la toată lumea. Printre maşinile mari care tranzitau bară la bară varianta de trafic greu a oraşului, încerca timid să se strecoare şi o Dacie break. Hop cu hop, un metru-n faţă, altul înapoi şi în sfârşit a sosit şi momentul prielnic pentru înscrierea în trafic. Pentru asta însă trebuie să forţezi maşina la maxim. Manevra i-a ieşit într-un târziu şi tânărului aflat la volan. Reuşita la costat scump. Din inerţie, aproape toate navetele de bere înghesuite în porbagaj sau revărsat pe stradă. Cu sprijinul trecătorilor strada a fost eliberată de obstacolele spumegânde. Acum în loc să bea berea cu prietenii, cel mai sigur şoferul va fi nevoit să petreacă Ziua Muncii prin muncă, ca să acopere paguba din gestiunea şefului !

Ploaia readuce în prim plan un meşteşug uitat de vremuri
• fălticeneanul Ovidiu Hornung îşi trăieşte pensia reparând umbrelestricate
De câte ori nu ni se întâmplă să avem nevoie urgentă de un om care să ne ascută cuţitele de bucătărie, sau să ne repare un fier de călcat sau vechea umbrelă moştenită de la bunici. Din păcate meseriaşii care se ocupau cu acest fel de activităţi au dispărut iar vechile meserii au fost date iutării în faţa noilor tehnologii. Omul modern cumpără tot ce are nevoie şi nu are timp să stea după după un lucru care poate fi reparat. În faţa noului, fălticeneanul Ovidiu Hornung rămâne un tradiţionalist. La 66 de ani, scos din activitate de boală, bărbatul se încăpăţînează să-şi asigure traiul de penionar cu venituri reduse, prestând munci de mult uitate. Pentru că nu şi-a permis să plătească chirie pe un spaţiu închiriat, bărbatul a beneficiat de înţelegerea unui fost poliţist care i-a vândut o rulotă, şi a unui întreprinzător local care îl găzduieşte gratuit pe terenul său în schimbul unor mici servicii. Aşa se face că de câţiva ani fălticeneanul şi-a pus afacerea pe roate chiar în vecinătatea pieţei agroalimentare.
Cine vede din stradă mica rulotă crede că acolo s-a aciuat vreun sărman dar, trecându-i pragul te găseşti în faţa unui atelier foarte bine dotat, chiar dacă uneltele sunt destul de vechi.
Domnul Ovidiu rămâne la început surprins de interesul nostru pentru ocupaţia sa, însă în scurt timp se dovedeşte un foarte bun interlocutor. „Am început din 1992 cu ascuţitul şi cu reparatul unor obiecte casnice. Un vecin m-a sfătuit să repar şi umbrele pentru că oamenii nu au unde să le repare. Este o activitate foarte migăloasă. Ca să învăţ, mi-am desfăcut umbrelele de acasă. Nu erau stricate dar altfel nu aveam cum să învăţ. Acum nu mai pot scăpa de ele”, ne-a declarat Ovidiu Hornung.
Fălticeneanul a fost mulţi ani mecanic de întreţinere la fosta Electrica iar în anul 1970 s-a transferat la Şantierul de construcţii, unde a lucrat ca mecanic şi electrician. De aici i s-a tras şi pensionarea pe caz de boală, după ce a suferit un accident de muncă. „Pensia mea este mică, 3.500.000 lei, din care dau 1.200.000 de lei pe medicamente. Trebuia să mă mai ocup cu ceva. Rulota în piaţă o am din anul 2001. Proprietarul terenului mă ţine aici fără să-i plătesc chirie. Îi mai fac câte un mic serviciu, schimb becuri, repar câte un robinet. Rulota am cumpărat-o de la un fost poliţist care o avea pregătită pentru stupi. Nu a putut să o înscrie în circulaţie şi o ţinea acasă fără vre-un rost. Iniţial am avut un spaţiu dar nu câştigam nici cât să plătesc chiria şi energia electrică consumată”.
Ovidiu Hornung ne-a spus ce vechituri repară fălticenenii la începutul mileniului III. „Ce lucrez eu, nu mai lucrează nimeni la Fălticeni. A mai fost un meşter dar boala la făcut să renunţe definitiv. Trebuie să fii stăpân pe mişcările tale. Dacă tremuri când baţi un nit la o umbrelă poţi strica şi mai mult. Mai trebuie să coşi, să bagi aţă în ac, nu-i de joacă când eşti în vârstă. În funcţie de sezon mai ascut cuţite de bucătărie şi cuţite de tocat carne. Primăvara am foarte mult de lucru. Acum când a plouat, am reparat şi câte 20 de umbrele pe zi. Pot să spun că am făcut Paştele din banii câştigaţi din repararea umbrelelor!”.
Fălticeneanul ne-a mai spus că în mod normal nu rentează să repari umbrele, şi are dreptate dacă ne gândim că acum magazinele comercializează umbrele la preţuri foarte mici. Te prinde ploaia, nimic mai simplu. Intri într-un magazin cu produse la preţ de 1 Euro şi ieşi de acolo cu o umbrelă nouă care te ţine chiar de 1 Euro. Dacă se strică, cumperi alta. „Nu rentează să repari umbrele dar sunt în Fălticeni mulţi oameni necăjiţi care nu au bani să-şi cumpere umbrele noi. Eu iau până în 20.000 de lei pentru o reparaţie indiferent de complexitate ei. Un pensionar este foarte bucuros dacă reuşeşte să economisească 30.000 de lei la o reparaţie. Nu vin la mine oameni cu bani, vin oameni necăjiţi ca şi mine. Sunt oameni care cumpără lucruri noi şi oameni care nu au bani. Decât să investească 600.000 de lei într-o maşină de tocat carne, vin la mine şi eu le-o repar cu doar 20 – 30.000 de lei. Cea mai complexă reparaţie a unei umbrele l-a costat pe proprietarul ei doar 50.000 de lei. Mai lucrez şi în compensaţie. Atunci când repar umbrelele mari din bazar, comercianţii îmi mai oferă câte o reducere la o pereche de pantofi, la un tricou sau o şapcă. Ne împăcăm la preţ, că aşa trebuie să te împaci cu omul!”, şi-a încheiat povestea domnul Hornung.
Cum anul 2006 se dovedeşte unul destul de ploios, atelierul meşterului Hornung va fi la mare căutare. Asta şi datorită faptului că concitadinii lui ţin la vechile obiecte din gospodării. Şi chiar să nu fie aşa, ce poate fi mai interesant decât să treci pragul acestui mic muzeu plin de viaţă.

Anunțuri

Introduceti anuntul dumneavoastra

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s