fotografie

Clădiri vechi din Fălticeni: Casa Gane- Gorovei

Pe Strada Mare (azi, Republicii), la nr. 241, a fost construită casa cunoscută, mult mai târziu, sub numele Casa Gane-Gorovei.

În prezent este înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. Povestea acestei case celebre a fost scrisă de istoricul Ştefan Sorin Gorovei

O „păreche” de case au fost vândute de Rudinca unui anume Ioan Simionovici, altă „păreche” lui Ion Botezat (cu 1.800 galbeni), iar o a treia „păreche casă” au fost vândute „d-sale comis Matei Gane, la anul 1836” cu 4.518 galbeni. Preţul aşa de mare se datora, desigur, poziţiei centrale a casei, pe uliţa mare a târgului… Casa pe care Matei Gane a cumpărat-o în 1836 şi în care a văzut lumina zilei fiul său Nicu la 1 februarie 1838 – o casă mică, de lemn, în fundul curţii, pe locul unde acum s-a construit local de şcoală – nu era prea nouă, dacă peste numai cinci, ori şase ani, va începe construcţia alteia. La data aceea, comisul era deja despărţit de soţia sa Ruxanda, cel de-al doilea fiu, Matei, născându-se (22 decembrie 1840), desigur, în casa bunicului matern, pe aceeaşi uliţă mare, câteva case mai la vale (unde a funcţionat, ani în şir, oficiul telefonic). Construcţia noii case – „palatul lui Gane”, cum i-au spus fălticenenii de-atunci –  a trebuit să înceapă prin 1841 sau 1842, isprăvindu-se în vara anului 1843. În această casă, prin care s-au perindat cărturarii fraţi ai lui Matei Gane (devenit, între timp, postelnic), poate şi Costache Negruzzi (înrudit cu Găneştii), mai târziu şi alţii dintre intelectualii vremii, a copilărit şi Nicu Gane.

     Rând pe rând, casa trece în stăpânirea mai multor proprietari: de la Matei Gane la fiul său omonim, Matei M. Gane, şi de la acesta la Ortansa Iamandi, sora sa, care, în 1876, o vinde lui N. Gane. Noul stăpân, aflat în Iaşi, n-a locuit în ea, cumpărând-o pentru mama sa, care va locui aici până prin 1885, după care o închiriază după sistemul de-atunci: de la Sf. Gheorghe la Sf. Dumitru şi de la Sf. Dumitru la Sf. Gheorghe. La un asemenea termen, la 26 octombrie 1905, a intrat în casă, în calitate de chiriaş, Artur Gorovei, care avea s-o locuiască vreme de 46 de ani. Având o familie numeroasă şi contractând şi unele datorii greu de achitat, Nicu Gane se hotărăşte să vândă casa. Primul care-şi exprimă intenţia să o cumpere este Artur Gorovei. În principiu, îi răspunde Nicu Gane, sunt pentru vânzare şi cu deosebire prefer să vând casa în care m-am născut mai curând D-tale decât oricui altuia, pentru rezoane: întâi că eşti român, al doilea că-mi eşti rudă şi al treilea că eşti om de litere. Este prin urmare între noi o dublă afinitate, afară de chestiunea de naţionalitate care are şi ea valoarea ei.

Text preluat din monografia – „Fălticeni repere în timp”, autor prof. Vasile Nistoreasa