„Înainte să fim ai voștri” mi-a smuls lacrimi aseară. Eram sigură că voi citi o poveste înduioșătoare, titlul fiind destul de sugestiv, dar nu mă așteptam să îmi încorseteze în așa fel sufletul. A fost o călătorie pe care aș putea să o asemăn cu o plimbare cu barca, asta ca să rămân și în preajma subiectului.

A pornit lin, totul era limpede și senin. Numai că, au apărut valuri care au zgâlțâit existența bărcuței mele, au dat-o peste cap și i-au destabilizat pentru totdeauna cursul. Este o poveste cu o încărcătură emoțională aparte, mai ales că este inspirată dintr-un episod care a zguduit America anilor 1945 – 1950. Am citit fără să cunosc acest aspect, nu în totalitate. Când am citit nota autoarei, am mai plâns o dată. Un pic pentru ei, mai mult pentru noi. Țara noastră are propriile povești șocante când vine vorba de casele de…

Nu aș găsi un titlu mai potrivit ca acesta pentru povestea de față. Contraste este un joc de trăiri, emoții și durere, dragoste și agonie, realitate și așteptări. Autoarea Maria Metco surprinde nuanțe, redă povestea folosind tonuri mai reci sau mai calde, creionează cu precizie personaje care nu sunt extraordinare, dar au povești extraordinare de viață. Cu siguranță, este o voce care ar trebui mai des auzită. 

Am ales romanul acesta pentru că mi se părea în ton cu vremea de afară. Nu am plecat la drum nici cu așteptări, nici cu scenarii. Primele pagini mi s-au părut diferite. Diferite într-un stil obositor. Mă gândeam că totul va fi alambicat, că va trebui să mă concentrez pe fiecare cuvânt și că va trebui să caut înțelesuri ascunse. Asta a durat cam douăzeci de minute. M-am obișnuit cu stilul, a început să îmi placă și am știut că mă voi bucura…