Noutăți filatelice: „Renașterea României” în pictură

colRenașterea națională și culturală a României reprezintă un moment cu o mare încărcătură istorică, ducând la concretizarea ideii unității naționale. Cu ocazia celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură. Noua emisiune de mărci poștale va fi disponibilă începând de vineri, 16 februarie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reprodus tabloul Renașterea României, de Gheorghe Tattarescu.

Revoluția de la 1848 a reprezentat piatra de temelie a nașterii României. A fost momentul în care intelectualii și artiștii au conștientizat comunitatea de limbă și de cultură a teritoriilor locuite de români, începând să militeze pentru făurirea unui stat unitar. Sentimentul național s-a construit inclusiv prin creațiile pictorilor pașoptiști, care s-au inspirat din curentele artistice la modă în marile orașe din vestul Europei.

Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii pașoptiste a fost Gheorghe Tattarescu (octombrie, 1820, Focșani – 24 octombrie 1894, București). A fost nepotul pictorului de biserici Nicolae Teodorescu, primul său îndrumător în arta picturii bisericești, care, în anul 1831, a înființat la Buzău o școală de pictură bisericească, unde viitorul mare pictor este înscris ca elev, la vârsta de 11 ani. În copilărie, artistul a pictat biserici împreună cu unchiul său, fiind remarcat de episcopul Chesarie al Buzăului, care i-a oferit în 1845 o bursă la Roma. Și-a făcut studiile în atmosfera revoluționară a Romei pașoptiste, iar primele sale opere au avut o puternică încărcătură națională. Educația italiană se distinge și prin influențele aduse operei sale de iconografia creștină.

            Artistul a trăit din plin atmosfera politică și culturală a timpului. Este autorul unor portrete memorabile ale liderilor pașoptiști, precum Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru sau Ștefan Golescu.

În 1848, pe când se afla în Italia, a început să lucreze la un proiect artistic dedicat idealului național. Gheorghe Tattarescu a expus pentru prima dată opera la Roma, în 1850. Tabloul alegoric „Deșteptarea României” are ca semnificație renașterea țării prin știință, artă și credință. Compoziția este realizată distinct în două planuri. În partea de jos, o femeie se trezește din somn, simbol al României care își rupe lanțurile sclaviei, alături de steagul românesc, parțial desfășurat. În stânga jos, se află cornul abundenței, iar în dreapta, prin contrast, o familie de țărani săraci în fața unei colibe. Un înger ridică vălul obscurantismului, arătând, spre planul superior, simbolurile personificate ale științei, artei și credinței. În fundalul compoziției sunt figurate sugestiv Dunărea, Carpații și ruinele fostei capitale românești, Târgoviște.

Tattarescu a oferit tabloul domnitorului Barbu Știrbei, care, impresionat de darul primit, a înființat Galeria de Tablouri. Prima piesă din colecție, donație a domnitorului, a fost chiar tabloul lui Tattarescu. Între timp, Galeria a fost transformată în Pinacoteca Statului, iar mai apoi în Muzeul Național de Artă.

Opera lui Gheorghe Tattarescu, aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Municipiului București, a avut mai multe denumiri. Inițial, autorul a menționat pânza cu titlul „Deșteptarea României”. Însă, în 1867, cu ocazia trimiterii la Expoziția Universală de la Paris, a redenumit-o „Visul României”. În 1953, când s-a înființat Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu”, opera a intrat în patrimoniul Muzeului Municipiului București cu titlul „Renașterea României”.

Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 15 lei, este reprodus un portret al lui Gheorghe Tattarescu din perioada senectuții, realizat în creion. Ilustrația este, probabil, o versiune intermediară a Autoportretului pe pânză, finalizat în anul 1875.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre+1 vinietă și colița nedantelată.

Reclame