Ce este și cum se instituie „Ordinul de protecție” în cazul violenței în familie

Ordinul de protecție, reglementat prin Legea nr. 217 din 22 mai 2003 republicată, pentru prevenirea şi combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un instrument aflat la dispoziția unei persoane a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, persoană care poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un asemenea ordin, prin care să se dispună, pentru o durată de timp determinată, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri – obligații sau interdicții.

Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 din legea cadru se pune în executare de îndată, de către poliţie, sau, după caz, sub supravegherea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 31, alin. 2 din același act normativ.

După comunicarea de către instanță, ordinul de protecție se înregistrează la structurile de poliție, conform competențelor, într-un registru de evidență al ordinelor de protecție, unde vor fi înscrise date cu privire la numărul şi data înregistrării la unitatea de poliţie a hotărârii instanței, denumirea instanței, persoana sau autoritatea care a solicitat emiterea ordinului, numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei/persoanelor față de care s-au dispus obligații sau interdicții, numele, prenumele şi codul numeric personal al victimei/victimelor, obligațiile/interdicțiile dispuse şi durata acestora, poliţistul/polițiștii desemnați cu supravegherea, primele măsuri luate și observaţii.

Cele două modalităţi de punere în executare/aplicare de îndată a ordinului de protecţie (direct sau, după caz, sub supravegherea poliţiei) diferă în funcţie de natura măsurii dispuse de instanţă, care determină competenţa instituţiei ce trebuie să intervină pentru executarea ordinului de protecţie.

  1. modalitate de punere în executare a ordinului de protecţie direct de către poliţie:

De exemplu, în cazul evacuării temporare a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate (art. 23, alin. 1, litera a), poliţia trebuie să intervină/acţioneze direct asupra agresorului, cât și pentru obligarea acestuia de a preda armele deţinute, situaţie reglementată de art. 23, alin. 1, litera g).

Totodată, instanța care a emis ordinul poate dispune luarea unei măsuri de control pentru prevenirea încălcării acestuia, prin:

  • obligarea agresorului de a se prezenta, periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
  • obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei.

 

  1. modalitatea de punere în executare a ordinului de protecţie sub supravegherea  poliţiei:

Se referă la situaţiile în care instituţia noastră intervine indirect pentru aplicarea măsurii dispuse de instanţă, acordând sprijin unei alte instituţii căreia îi revine competenţa de executare directă a măsurii respective, de exemplu obligarea agresorului de a urma psihoterapie sau efectuarea unui tratament de către acesta, în scopul dezintoxicării, situaţie prevăzută de art. 23, alin. 3 din legea cadru.

Pentru a facilita îndeplinirea obligaţiei legale ce revine poliţiei privind punerea în executare a ordinului de protecţie, legiuitorul a reglementat în conținutul art. 31 alin. 3, din legea cadru, faptul că „poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei”.

După primirea ordinului de protecţie polițistul/polițiștii care pun în aplicare măsurile, desfăşoară următoarele activităţi:

  • efectuează verificări în bazele de date și în funcție de rezultat va/vor lua măsurile legale sau va/vor informa structurile abilitate;
  • contactează agresorul (conform competenței teritoriale), pe care îl informează despre existenţa, conţinutul ordinului de protecție şi obligaţiile legale ce-i revin potrivit legii, încheind un proces-verbal, în care va consemna toate detaliile privind punerea în executare a ordinului de protecţie;
  • instruiește victima cu privire la modul de acţiune în diferite situaţii, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă de instanţă și îi comunică datele de contact precum şi modalităţile concrete în care pot fi sesizate organele de poliţie;
  • efectuează investigaţii privind persoana supravegheată (agresorul) la locul de muncă şi alte locuri frecventate de aceasta în vederea obţinerii de date şi informaţii cu privire la comportamentul său, dar şi cu privire la persoanele cu care aceasta intră în contact în mod obişnuit;

  • se deplasează la adresa victimei şi strânge date şi informaţii cu privire la locuinţă și membrii familiei;

  • verifică periodic respectarea obligaţiilor de către agresor, în mod direct prin  deplasarea la locuința victimei, la locul de muncă etc., sau indirect prin accesarea bazelor de date ale poliţiei în vederea identificării informațiilor cu caracter de noutate implementate în acestea;

  • solicită, după caz, includerea în itinerariile de patrulare ale efectivelor angrenate în activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice a locuinței victimei și verificarea periodică a respectării hotărârii judecătorești, precum și instruirea agenților de siguranță publică cu privire la modul de intervenție în cazul măsurilor dispuse;

  • solicită date şi informaţii cu privire la persoana vizată, de la alte instituții sau autorităţi cu atribuții în domeniu;

  • desfăşoară orice activități prevăzute de lege sau norme interne, apreciate drept necesare executării în condiţii corespunzătoare a activităţilor specifice de supraveghere.

În situația în care agresorul locuiește pe raza altei localități decât cea a victimei, odată cu înaintarea copiei ordinului de protecție, vor fi comunicate și datele de contact ale polițistului care are în responsabilitate zona unde locuiește efectiv acesta.

O altă obligaţie legală ce revine poliţiei  constă în aceea că „organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea” (ordinul de protecţie) şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Obligaţia de supraveghere a modului în care se respectă ordinul de protecţie implică desfăşurarea de către poliţişti a următoarelor activităţi:

  • monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din zona de competenţă teritorială;
  • culegerea de date și informaţii cu privire la evoluţia stării conflictuale între agresor şi victimă, precum şi modul în care agresorul respectă măsurile prevăzute în ordinul de protecţie;
  • întocmirea unor evidenţe, separat, pentru fiecare caz sesizat în parte;
  • identificarea situaţiilor de risc pentru părţile implicate în conflict şi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;
  • colaborarea cu instituţii locale de protecţie a copilului, înregistrarea şi raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  • instrumentarea cazului împreună cu asistentul social.

În anul 2017, s-au constatat 1.011 cazuri de nerespectare a ordinelor de protecție, fapt pentru care polițiștii au întocmit dosare penale, conform art. 287 din Codul Penal, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești. Dintre aceste cazuri, 650 sunt în mediul urban, iar 361 în mediul rural.

Evaluarea polițiștilor care instrumentează cazurile de nerespectarea hotărârilor judecătorești se realizează de către unitatea de parchet teritorial competentă care are în supraveghere dosarul.

Sursa: Politiaromana.ro

Reclame