Noutăți filatelice – Ornamentele armelor

Romfilatelia introduce în circulaţie, la data de 24 martie, emisiunea de timbre poştale „Ornamentele armelor”, o emisiune ce aduce în atenţia colecţionarilor bogăţia decoraţiilor armelor de foc din secolele trecute.

Arta războiului perioadei moderne este asociată cu începutul folosirii pe scară largă a prafului de puşcă şi dezvoltarea armelor capabile de a folosi explozibili, inclusiv pistoale. Pentru acest motiv, perioada este denumită epoca războiului cu praf de puşcă (un concept introdus de istoricul britanic Michael Roberts, în anii 1950).

Prima imagine europeană a unei puşti a apărut în anul 1326, în manuscrisul „De nobilitatibus sapientiiet prudentiis regum” al savantului englez Walter de Milemete.

Autorul cărţii „Uneltele războiului: istoria armelor vremurilor moderne”, expertul în arme Syed Ramsey explică declinul armelor medievale tradiţionale în faţa armelor de foc: „Deoarece o armă de foc necesită un antrenament minim pentru a putea fi folosită, un simplu ţăran cu o puşcă putea să submineze ordinea şi respectul impus de cavaleria din Europa. Deşi o armură bine lucrată putea să prevină penetrarea proiectilului dintr-o armă de foc, prin anii 1690 devenise insuficientă pentru un atac armat frontal şi folosirea sa s-a încheiat, chiar şi printre cavaleri”.

 

Transformarea armatelor Europei a avut un impact social important aşa cum istoricul militar britanic J.F.C. Fuller declara în cartea sa „Nine Principles of War”: „Muscheta a făcut infanteristul, iar infanteristul a făcut democratul”. Deci, apărarea unui stat rămăsese în mâinile omului de rând, nu în cele ale aristocraţilor, deşi aceştia aveau tendinţa de a monopoliza rolurile de ofiţeri aproape în exclusivitate.

 

Ca armă de foc de mare importanţă, regăsim pistolul; acesta a apărut iniţial ca o armă folosită de cavalerie. Utilizarea sa cu o singură mână era esenţială. Pistoalele iniţiale reflectau, în general, tehnologia disponibilă muschetelor – foc unic şi încărcare pe gura ţevii – fiind la început concepute pentru suplimentarea armelor mai puternice cu reazem pe umăr.

 

Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează un pistol de provenienţă persană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 46,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel, ce a fost turnat, presat, gravat şi aurit; argint turnat, laminat, decupat, trefilat, gravat şi cizelat; lemn strunjit, încrustat, placat şi finisat.

 

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei reproduce imaginea unui pistol cu cremene, de provenienţă italiană, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 54,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, argintat, aurit şi cizelat; lemn, strunjit şi finisat; argint, turnat, trefilat, filigranat, aurit şi cizelat; coral sculptat.

 

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei reprezintă imaginea unui pistol cu cremene de provenienţă turcească dinprima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 50,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn tăiat şi finisat; argint turnat, traforat, aurit şi cizelat.

 

Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează tot  un pistol de provenienţă turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 49,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn strunjit, încrustat şi finisat; argint trefilat şi cizelat; alamă turnată, laminată şi presată.

 

Piesele reprezentate pe mărcile poştale aparţin patrimoniului Muzeului Naţional Peleş.

 

Anunțuri