Schimb de experiență în învățământul fălticenean la Școala Al. I.Cuza

invatamant_schimb_de_experientaMiercuri, 25 noiembrie 2015, la Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza” din Fălticeni a avut loc activitatea de formare continuă cu tema „Consecinţe ale disfuncţiilor în asumarea identităţii de părinte asupra dezvoltării emoţionale a şcolarului mic”.

Activitatea – propusă de prof. înv. primar Trişi Alexandrina – a fost gândită ca un schimb benefic de experienţă  între membrii Comisiei metodice a cadrelor didactice din învăţământul primar care predau la clasele a II-a, a III-a şi a IV-a – pe de o parte- şi cadrele didactice care predau în unităţile de învăţământ preprimar din municipiul Fălticeni.

Invitaţia la activitate a fost onorată de doamna director a Grădiniţelor cu Program Prelungit din Fălticeni”- prof. Samson Adriana, care a sositî mpreună cu doamnele prof. Răileanu Mihaela şi Sandu Irina – de la GPP „Pinocchio”, de doamnele prof. Manea Floarea, Bâgu Elena, Pălie Carmen, Dascălu Sorana – de la GPP „Dumbrava minunată”, de doamnele prof. Capmare Anişoara şi Dănilă Daniela – de la GPP „ Licurici” şi doamna prof. Jibu Doina – de la GPN „Voinicelul”.

Echipa managerială a şcolii gazdă – în persoana doamnelor prof. Ilincăi Daniela şi Crăciun Dana – a prezentat invitaţilor viziunea şi misiunea instituţiei, cele mai frumoase şi recente realizări şi desigur, noul site al şcolii: www.alicuza.falticeni.ro .

invatamant_schimb_de_experienta_2

Dincolo de participarea la o febrilă dezbatere pe tema luată în discuţie, participanţii –parteneri reali în actul educaţional desfăşurat la nivelul municipiului Fălticeni, de a căror colaborare depinde prefigurarea succesului şcolar  al micilor învăţăcei – au avut prilejul să se cunoască, să-şi exprime liber sentimentele şi emoţiile legate de exercitarea profesiei lor de suflet dar şi să iniţieze noi parteneriate în scopul derulării unor viitoare proiecte educaţionale. Întâlnirea s-a bucurat de un real succes în plan profesional, materializându-se în bucuria de a fi împreună, de a colabora dar mai ales în promisiunea de a reitera în viitor astfel de activităţi şi parteneriate”, ne-a informat prof. Trişi Alexandrina.

Reclame

Comisarul șef Adrian Chițescu este noul șef al Poliției Municipiului Fălticeni

politia-falticeni

Schimbare la vârful Poliției Municipiului Fălticeni. La comanda unității se află de câteva ore un nume complet nou. Comisarul șef Adrian Chițescu a fost împuternicit de IPJ Suceava să asigure începând de ieri, 26 noiembrie, conducerea instituției în următoarele 6 luni.

Născut la Fălticeni, ofițerul de 43 de ani preia toate prerogativele, conform fișei postului, deținute până acum de comisarul șef Dumitru Monor care revine pe postul de adjunct șef.

Acesta din urmă fusese delegat de IPJ Suceava să asigure conducerea instituției începând cu 10 august.

Comisarul șef Adrian Chițescu este de 20 ani în structurile Poliției Române. El și-a încheiat studiile la Academia de Poliție în anul 1995. Ofițerul fălticenean și-a început cariera la Vatra Dornei ca lucrător al secției Investigații Criminale.

Din 1999 activează în cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipale Câmpulung Moldovenesc, iar șase ani mai târziu este numit adjunct șef al aceleiași instituții. Postul îl ocupă până în anul 2012 când este detașat ca ofițer specialist în structura departamentului de Ordine Publică de la nivelul IPJ Suceava. Aici activează timp de trei ani, până pe 25 noiembrie 2015 când primește atribuții pe linie de conducere, fiind împuternicit la comanda Poliției Municipiului Fălticeni.

După Ioan Nichitoi, Remus Ceparu și Dumitru Monor, comisarul șef Adrian Chițescu este cel de al patrulea ofițer care în ultimul an și jumătate ajunge la conducerea Poliției Municipiului Fălticeni.

Românii îl comemorează sâmbătă pe Sfântul Ardealului

arsenie bocaSâmbătă, 28 noiembrie 2015, se comemorează 26 de ani de la trecerea în neființă a părintelui Arsenie Boca, unul dintre martirii gulagului comunist. La peste un sfert de veac de la moartea părintelui, zeci de mii de pelerini din România și din străinătate vizitează anual mormântul “Sfântului Ardealului”, la Mănăstirea Prislop.

Dincolo de minunile la care mulți credincioși afirmă că le-au trăit la mormântul lui Arsenie Boca, psihologul Iuliana Fűlaș afirmă că părintele cunoaștea foarte bine psihologia umană, modul de a pătrunde în sufletul omului, iar fenomenul Arsenie Boca este și efectul unei mediatizări excesive. “Părintele Arsenie Boca a fost un duhovnic cum rar întâlnești, avea capacitatea de a transforma oamenii, de a scoate la lumina ce era mai frumos si bun din ei. Despre minunile de la mormântul părintelui de la Mănăstirea Prislop se știa înainte ca Social Media să apară, însă epoca rețelelor de socializare a dus întreaga mediatizare a lui la nivel absolut”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Psiholog: “Cozile interminabile de la Mănăstirea Prislop ascund nevoia românului de moralitate, de principii care sa ne ghideze viata și de a aparține unei familii extinse”

Specialistul afirmă că acele cozi interminabile de la Mănăstirea Prislop au o explicație cât se poate de simplă, și anume ascund nevoia românului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentală pentru orice ființă umană. “Vorbim de nevoia de transcendere și de sens. Este o nevoie emoțională, iar aceasta apare în urma unui eșec emoțional, a unei traume psihice suferită la un moment dat în viață. Nevoia de spiritualitate este determinată din dorința de satisfacere a unor nevoi ca: nevoia de sens, nevoia de valori absolute (adevăr, dreptate, bine) și nevoia de a ne alina unele frici ca: frica de singuratate și  frica de moarte”, explică psihologul Iuliana Fűlaș. În același timp, psihologul spune că  atunci când nimic nu ne mai aduce fericire, ne intoarcem către spiritualitate. Tangența la divinitate poate fi: o relație de iubire autentică, care ne va face mai buni, mai nobili, mai spirituali; o relatie profundă cu copilul nostru, cu familia noastră, care ne pot da sentimentul comuniunii, senzația de sens și bogație interioara, continuă specialistul.

“Cozile de la Prislop mai ascund nevoia de moralitate, de principii care să ne ghideze viața, nevoia de a aparține unei familii extinse, nevoia de a delega responsabilitatea fericirii noastre unui lider spiritual – așa cum este Arsenie Boca – sau a divinității. Căutarea spirituală vine de cele mai multe ori în compensare pentru neimplinirea emoțională, care ar trebui să vină de la părinți, partener de viață, familie, copii etc. Pentru nevoia de împlinire emoțională, oamenii aderă foarte ușor la diverse grupuri ce le împlininesc nevoi adiacente ca: sentimentul iubirii si a acceptării necondiționate, sentimentul unei misiuni speciale, apostolice, senzația deținerii adevărului suprem”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

 Fenomenul Arsenie Boca, o sursă uriașă de venit pentru mulți preoți

Întreg fenomenul Arsenie Boca a devenit o sursă incomensurabilă de venit pentru minunile care apar la tot pasul: icoane care lacrimează, chipul Părintelui Arsenie Boca pe copaci, în copaci, pe pereți etc.  În același timp, Biserica Ortodoxă Română rămâne rezervată în apariția acestor minuni însă, cu toate acestea, mulți preoți speculează din punct de vedere economic acest fenomen național. “Interesul financiar a apărut chiar și din partea Bisericii, mai exact a preoților, care organizează pelerinaje cu microbuzul la Prislop. Părintele Arsenie Boca are și conturi pe Facebook, de unde organizează aceste pelerinaje. În spatele acestor conturi, de fapt,  sunt preoți care au propriile lor fundații. Aceste pelerinaje adună sute de mii de oameni, dar și sume uriașe de bani. În același timp, Părintele Arsenie Boca nu este doar Sfântul Ardealului, el a devenit și tricou, și prosop de plajă, și cană de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vândut. Arsenie Boca este un fenomen ce oscileaza între credinta și afacere”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

În altă ordine de idei, psihologul compară fenomenul părintelui Arsenie cu fenomenul de la Maglavit din 1935, în care ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut și a vorbit cu Dumnezeu, cu amendamentul că datorită surselor numeroase de informare de căre ne bucurăm în zilele noastre, cel puțin teoretic oamenii sunt mai greu de manipulat.

 Psiholog: “A căuta minuni înseamnă o foarte puțină credință

Specialistul afirmă că mulți oamenilor merg la Prislop, nu doar să se roage, ci să caute minuni, iar acest lucru contrazice ideea de credință. “Când sunt întrebați de ce au venit la mormântul părintelui Arsenie, ei răspund că sunt bolnavi, nefericiți și speră ca Parintele să facă minuni cu ei. A căuta minuni înseamnă o foarte puțină credință. Credincioșii care merg la biserică, care cunosc Evanghelia, predica preoților, nu caută minuni, ci relația cu Dumnezeu. Sufletul se vindecă atunci când rămâne deschis, când iubește în loc să urască, când zambetul câștigă în fața lacrimilor. Ura, invidia, răutatea sunt sentimente care modifică ADN-ul, în timp ce iertarea, iubirea și rugaciunea din inimă deschid spirala ADN-ului”, conchide psihoterapeutul Iuliana Fűlaș.

Șase pomicultori din zona Fălticeni și-au unit forțele și au înființat prima cooperativă agricolă după 1989

mere-livada-falticeni

EXCLUSIV

Au spirit întreprinzător și vor să țină piept concurenței străine. Șase dintre cei mai importanți pomicultori din zona Fălticeni au decis să-și unească forțele pentru că vor să-și dezvolte afacerile cu mere. Radu Mercore, Mihai Fântânaru, Vasile Andrieș, Laurențiu Ștefan, Mircea Costișevschi și Vasile Nedelcu s-au asociat și au pus bazele Cooperativei Agricole Livezile din Fălticeni.

Producătorii au planuri cât se poate de serioase, un statut bine definit și priorități stabilite pentru anul care vine.

Prima cooperativă agricolă deschisă în zona Fălticeni după 1989 va fi una modernă, orientată să facă performanță în sectorul de vânzări și producție. Pomicultorii care s-au asociat știu că fără investiții nu se pot dezvolta pe o piața concurențială și de aceea vor pune un accent important pe investiții.

În capul listei de priorități se află atragerea de fonduri europene cu scopul întineririi plantațiilor. Membrii cooperativei vor livezi nu doar tinere ci și productive, de aceea vor achiziționa material săditor de calitate.

”Avem destule planuri pentru viitor. Dorim să facem multe lucruri și sper să reușim să ducem la bun sfârșit tot ceea ce ne-am propus. Suntem la început, dar cel mai important este că suntem hotărâți să facem ceva pentru pomicultura din zona Fălticeni și mărul autohton apreciat în toată țara.”, ne-a declarat Mircea Costișevchi. ”Prima noastră prioritate este să atragem fonduri pentru proiectele noastre. Vrem ca banii pe care îi putem obține, să îi investim pentru înființarea de livezi. Vrem să întinerim suprafețele cultivate cu meri în zona Fălticeni. Ne bazăm pe ideea de dezvoltare că să putem crește producția în viitor.”

Cei șase producători de mere dețin în total 80 de hectare de mere. Potențialul productiv se ridică la aproximativ 2500 de tone anual. Cantitatea obținută va permite cooperativei să intre la negocieri cu marile lanțuri de magazine din România.

Perspectivele de afaceri îi includ și pe producătorii de sucuri. Mircea Costișevchi nu ascunde faptul că țintesc și spre licitațiile pentru mărul în școli.

Cei șase pomicultori dețin livezi de meri în Rădășeni, Cornu Luncii, Petia, Țarna Mare, Vuturești și Fălticeni. Cooperativa Agricolă Livezile din Fălticeni este funcțională de aproape o săptămână. În cadrul acesteia pot intra și alți membri, cu două condiții: să fie serioși și să respecte statutul.

Rudy Hödl