Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni

biserica-adormirii-maicii-domnului-falticeni -

În numeroase rânduri, atunci când, fiind singuri sau împreună cu prietenii şi familia, ne-am „rătăcit” pe străzile Fălticenilor, iar privirea noastră a întâlnit o construcţie, care ne-a atras atenţia, de cele mai multe ori îngălbenită de trecerea anilor, în minte ne-au venit numeroase întrebări: Cine a construit-o? În ce scop? Cine au fost cei care au locuit în ea? Ce poveşti, întâmplări sau evenimente ne transmite? De ce poartă strada denumirea de …?

Speranţele noastre sunt legate de dorinţa de a păstra această moştenire arhitecturală, dar şi culturală deosebită din oraş, pentru generaţiile ce vor să vină.

Credem că unul dintre cele mai reprezentative şi totodată mai frumoase repere ale oraşului Fălticeni, îl reprezintă Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, locul spiritual unde ne găsim pacea, locul unde suntem alături de cei dragi, la principalele momente ale vieţii: botezul, cununia şi moartea. Ea este sufletul oraşului nostru, iar după cum ştim cu toţii, atunci când ne pierdem sufletul, nu ne mai rămâne nimic.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1827 din piatră şi cărămidă şi acoperită cu tablă din fier, de către spătarul Mihail Gane şi a fost ulterior sfinţită, probabil de mitropolitul Veniamin Costache. Primul preot care a slujit în biserică a fost Vasile Ştirbu. Biserica a fost trecută în anul 1843 în epitropia nepotului său, postelnicul Matei Gane (tatăl scriitorului Nicolai Gane). Terenul pe care a fost construită biserica a fost donat de către Neculai Boian, cu actul legalizat la tribunal din 23 noiembrie 1854. În acest an, biserica avea 7 clopote (unul mare – achiziţionat în 1847, unul mijlociu, 4 mici şi unul cu sunet dogit).

Prima reparaţie făcută bisericii a fost la 1843. În vara anului 1883, Anastasia Circhidic a înălţat turnul cu 4m şi a cumpărat din Viena ceasornicul pe care l-a şi montat pe banii ei. Tot această distinsă şi credincioasă doamnă a ctitorit, în anul 1850, Biserica „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” din satul Lămăşeni, care a fost proprietatea soţului său.

Biserica s-a remarcat şi printr-o prestaţie deosebită a corului acesteia. Prima menţiune despre activitatea şi repertoriul acestui cor este făcută în 1871. Este realizarea profesorului de muzică pentru învăţământul gimnazial Mihai Boşteanu.
Încununarea muncii a mai multor împătimiţi ai muzicii corale bisericeşti de la Fălticeni a venit în iunie 1921, când, la concursul organizat de Societatea „Tinerimea Română” din Bucureşti, corul bisericii format din 80 de persoane pe 4 voci a obţinut premiul I.

În anul 1886, a fost cumpărat cu suma de 500 de franci epitaful – lucrat la Moscova de la un negustor din Chişinău.
Pomelnicul ctitoricesc a fost executat ulterior, în anul 1899.

Primul inventar al patrimoniului bisericii a fost întocmit în 1903, de unde reiese, printre altele, că prima Sfântă Evanghelie a fost dăruită bisericii din Fălticeni de către Gheorghe şi Elena Hărtular, la 1836. Cea mai veche carte din care s-a citit în biserică este „Trei cântări”, tipărită la Bucureşti în 1769.

Meniul care se servea enoriaşilor de hramul bisericii în cimitirul din jurul acesteia, era compus din pâine şi colaci, zeamă (supă cu carne , găluşte (sarmale) şi pilaf .

Între 1904 şi 1906, s-a realizat pictura din interior, de către pictorul Gheorghe Şerban (împuşcat de ruşi în propria sa locuinţă din Iaşi în 1917). Tot acum a fost realizată toată lemnăria din interior de către sculptorul Costache C. Costăchescu şi a fost înlocuită pardoseala din lespezi de piatră cu mozaic.

Deoarece tencuiala pe care a fost realizată pictura a fost rău executată, aceasta a început să se desprindă şi să cadă după câţiva ani. Pentru reparaţii s-au cheltuit 21.340,30 de lei contractaţi printr-un împrumut cu termen de scadenţă de 27 de ani. Primăria a susţinut acest efort cu suma de 4.399,5 de lei. Tot în 1906, în proiectul de buget, la iniţiativa primarului în funcţie, Eugen E. Singuroff, s-au cheltuit 300 de lei pentru repararea ceasului din turn şi 720 de lei pentru susţinerea corului care funcţiona la catedrală.

În anul 1923, biserica a fost zugrăvită pe exterior de către pictorul Ioan Luchian, din Târgu Neamţ, din păcate şi această lucrare a fost realizată modest.

Între anii 1924 – 1925, biserica a fost reparată şi înfrumuseţată radical, lucrările fiind executate aşa cum se cuvine şi de foarte bună calitate. Pictura a fost refăcută în totalitate de către pictorul I. Doroftei. Tot acum a fost introdusă lumina electrică în biserică şi la ceasul din turn. Electrificarea bisericii a costat primăria 50.000 de lei. În acelaşi an, biserica s-a îmbogăţit cu o cruce mare, care se scotea pe străzile oraşului în „Vinerea Mare”, înlocuind vechea cruce, care a fost dăruită bisericii din Oprişeni. Crucea a fost cumpărată de la o expoziţie din Chişinău, cu suma de 12.000 de lei.

În aceeaşi perioadă de timp, pentru ca biserica să posede un cimitir propriu, s-a hotărât, cu acordul Ministerului Cultelor şi cel al Instrucţiunilor, ultimul ca beneficiar, să se facă un schimb de teren între cel dăruit cu titlu gratuit bisericii de către doamna Maria Leancă – situat la vale de Administraţia Financiară, pentru a se construi un internat, şi 2 hectare de teren arabil şi fânaţ în Ţarna Mare.

Este de reţinut faptul că totuşi, biserica a avut un cimitir în jurul acesteia până în anul 1865, după care, treptat, au fost îndepărtate toate crucile. Pe lângă biserică a fost construită şi o casă parohială modestă care avea 4 camere, cu o curte de 2.500 mp.

Pentru întreţinerea casei parohiale dar şi sprijinirea familiei preotului, acesta avea în administrare cu titlu gratuit, două parcele de teren arabil în suprafaţă de 10.000 mp şi respectiv 40.000 mp, teren intrat în posesia bisericii în urma unor donaţii.

În anul 1935, biserica a beneficiat de reparaţii majore dându-i-se un stil moldovenesc, după planurile arhitectului Mircea Popovici, din Bucureşti. Ultimele datorii acumulate cu această ocazie însumând 30.000 de lei au fost achitate prin dispoziţia primarului oraşului, generalul Constantin Neculcea, tocmai la 8 august 1939.

În 1938, corul bisericii s-a constituit în Societatea corală „Nicu Gane”. Acesta a fost sprijinit prin fonduri chiar mari până după cel de-al doilea război mondial. Unul dintre susţinătorii importanţi ai activităţii corale de la biserică a fost în mod surprinzător primarul comunist Maria Milieş, care spre exemplu a propus în 1948 o subvenţie de 5.000 de lei pentru cor, mai mult cu 3.000 de lei cât îi reveneau muzeului de istorie din oraş.

Dintre personalităţile de seamă care au vizitat Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni îi amintim pe: Domnitorul Grigore Al. I. Ghica (1850), poetul Dimitrie Bolintineanu (1857), consulul general rus Wilhelm de Kotzbue (1860), Domnitorul Al. I. Cuza (1864), prim-ministrul Ion Brătianu (1881), Regele Carol I (9 iunie 1883), ministrul Lascăr Catargiu, Mihail Kogălniceanu (1888), mitropolitul Iosif Naniescu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei Partenie, generalul Botez Panait (1895), poetul George Topârceanu (1913), mitropolitul Moldovei Pimen (1915), scriitorul Camil Petrescu (1916), ministrul Instrucţiunii Simion Mehedinţi, (1918), generalul Constantin Neculcea (1919), Cezar Petrescu (1922), Nicolae Iorga (1923), ministrul Instrucţiei dr. Constantin Anghelescu (1924), ministrul cultelor Alexandru Lepedatu (martie 1925), ministrul de externe I.Gh. Duca, Mihail Sadoveanu, generalul Traian Moşoiu (1925), ministrul Instrucţiunii Publice Dimitrie Gusti (1930), generalul Ioan V. Lovinescu (1944), prea sfinţitul Iustinian Vicarul (2 noiembrie 1945), ş.a.

Până la 30 decembrie 1947, ziua de 10 mai a reprezentat un moment foarte important în viaţa oraşului dar şi a bisericii. În faţa acesteia se ţinea o slujbă la care erau invitaţi reprezentanţii principalelor instituţii ale statului şi un numeros public. Acest frumos obicei a fost reluat cu anumite întreruperi şi după 1990, manifestaţii care s-au bucurat de aprecierea locuitorilor oraşului.

Perioada de început ai instaurării comunismului în România părea că nu va afecta Catedrala din Fălticeni, mai ales că primarii Ştefan Focşa şi Maria Milieş au continuat să acorde sprijin financiar acesteia, aşa cum se întâmplase în ianuarie 1945 când a fost din nou reparat ceasul din turn. Curăţenia de la turn, întoarcerea ceasului în fiecare zi şi ungerea acestuia au fost asigurate în continuare tot de primărie, care a desemnat pe omul de serviciu Bondaru cu această atribuţiune.

Din păcate, după 1945 şi până în 1989, Biserica catedrală din Fălticeni a intrat în declin, ea nemaifiind în centrul vieţii spirituale, dar mai ales publice din oraş.

Revoluţia din decembrie 1989 a făcut ca aceasta, prin grija şi strădania lăudabilă a preoţilor care slujeau aici, dar şi prin sprijinul primăriei şi al credincioşilor, să-şi recapete treptat din splendoarea de odinioară, pe care o remarcă orice trecător prin oraşul nostru.

Ilie Nuțu

biserica-adormirii-falticeni

Reclame

Doi cetăţeni români și-au pierdut viața în atentatele de la Paris

atac terorist-paris
GettyImages

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că autoritățile franceze au confirmat astăzi decesul a doi cetăţeni români în atacurile produse în cursul nopţii trecute în capitala Franţei.

Ambasada României la Paris este în legătură cu familiile acestora şi le va acorda asistenţa consulară necesară.

Un alt cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile survenite în cursul nopţii în capitala Franţei. Persoana în cauză a primit îngrijiri la un spital din Paris şi, în cursul dimineţii, a fost externată.

Totodată, MAE reiterează că cetăţeanul român Andrei Marian Mihai nu a fost rănit în atacurile de la Paris. Acesta a confirmat direct unui reprezentant MAE că informaţiile apărute pe contul său de Facebook au fost postate de alte persoane şi nu sunt veridice.

Până la această oră, la nivelul Ministerului de Externe nu există alte semnalări de cazuri de cetăţeni români care ar fi putut fi răniţi sau decedaţi în atacurile de la Paris. MAE menţine permanent legătura cu autorităţile franceze competente.

Radu Nistor

Informații de călătorie

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că, în urma atacurilor comise în capitala Paris în seara zilei de 13 noiembrie 2015, președintele François Hollande a decretat stare de urgenţă pe tot teritoriul Franţei. Acest lucru nu înseamnă închiderea efectivă a graniţelor, ci introducerea de controale la frontiere pentru toate persoanele care doresc să intre sau să iasă de pe teritoriul francez. În aceste condiţii, MAE recomandă cetăţenilor români ca, în măsura posibilităţilor, să utilizeze paşapoartele valabile alături de cărţile de identitate.

Starea de urgență a intrat în vigoare pe teritoriul Franţei în cursul nopţii trecute. Acest nivel de alertă permite autorităţilor franceze să interzică circulația persoanelor și să stabilească zone de protecție și securitate. MAE precizează că, tot în cursul nopţii, autorităţile franceze au adoptat şi un decret pentru punerea în aplicare a unor măsuri consolidate în toate orașele din regiunea Ile-de-France. Aceste dispoziții permit, printre altele: arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă, închiderea temporară a sălilor de spectacol și a locurilor de reuniuni publice, predarea armelor și posibilitatea de a efectua percheziții administrative. De asemenea, şcolile, liceele, unitățile de învățământ, universitățile vor fi închise sâmbătă în Ile-de-France, iar excursiile școlare au fost anulate.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranță transmise de autoritățile franceze și să evite orice deplasare. Dacă se dețin informații despre cetățeni români care se află într-o situație de urgență, generată de vreun astfel de eveniment, se recomandă să contactați Ambasada României la Paris pe numerele: +33 (0) 68 07 13 729 și +33 (0) 1 47 05 07 55 sau pe adresa de email paris.consul@mae.ro.

Totodată, se recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi se reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (disponibilă gratuit în „App Store” şi „Google Play”), care oferă informații, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situații speciale.

Liga 2: Armonia II Fălticeni – Liceul Miron Costin Roman 6-1

armonia2_roman_1Echipa a doua a clubului sportiv Armonia Fălticeni a avut programat vineri, 13 noiembrie, partida cu Liceul Miron Costin din Roman, contând pentru etapa a patra a Ligii a 2-a de fotbal feminin, Seria a II-a.

Fălticenencele s-au impus cu 6-1 prin golurile marcate de Raluca Mitruț (2), Vasilica Țibichi, Ana Maria Vieru (2) și Gabriela Loghin.

Armonia II: Ciobanu (Bălăneasa) – Axinte, Cova, Onofrei, Holtzhauser, Roșu, Vieru, Dumitru, G. Loghin (B. Loghin), Țibichi, Mitruț. Antrenor: Paul Suceveanu.

Pe data de 5 decembrie, în ultimul meci al sezonului de toamnă, Armonia (II) va întâlni pe teren propriu echipa secundă a clubului Navobi Iași. Înaintea confruntării directe, cele două echipe au acumulat câte 9 puncte. Cine câștigă la Fălticeni va termina turul campionatului pe primul loc.

A doua echipă din Făticeni, CN Nicu Gane, a obținut 3 puncte în prima parte a campionatului și s-a clasat pe locul 4.

Duminică, 15 noiembrie, se va disputa etapa a 7-a în Liga I, Seria Est. De la ora 11.00, pe Stadionul Tineretului, Armonia Fălticeni întâlnește pe Viitorul Buzău.

Programul etapei:

Selena Constanța – Măgura Bacău

CSS Târgoviște – Universitatea Galați

Armonia Fălticeni – Viitorul Buzău,

Viitorul Reghin – CSM Pașcani

Universitatea Alexandria – stă

Mai multe fotografii în Sportul Fălticenean

Alexandru Săvescu

Intensificări ale vântului și precipitații mixte până luni

vreme-racire-ploi-vantPotrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în intervalul 14 noiembrie, ora 15 – 16 noiembrie, ora 09, vântul va prezenta intensificări la munte, unde pe creste rafalele vor depăşi 80…90 km/h, dar local şi în restul ţării, cu viteze de până la 50…60 km/h.
 În special în a doua parte a zilei de duminică, 15 noiembrie, în nordul Carpaţilor Orientali va ninge, iar în celelalte masive montane, la altitudini de peste 1500 m, vor fi precipitaţii slabe sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Astfel de manifestări vor fi posibile şi în Maramureş şi în nord-estul Transilvaniei.

Cod galben: Sâmbătă, 14 noiembrie 2015, până la ora 21.00, local în judetele Suceava, Botoșani, Iași, Galați, se vor semnala intensificări ale vântului ce pot atinge și depăși la rafală 55…60 km/h.